O pauză de la dietă te poate ajuta în continuare să slăbești, potrivit unui studiu

Atunci când încearcă să slăbească, multe persoane pornesc de la ideea că dieta trebuie respectată fără abatere, zi de zi, pentru ca rezultatele să apară. Un studiu realizat pe un grup de femei cu obezitate sugerează însă că lucrurile ar putea fi ceva mai nuanțate.

Cercetarea a analizat efectele a două strategii alimentare și a urmărit dacă introducerea unor pauze planificate de la restricția calorică influențează rezultatele obținute în procesul de slăbire.

Concluzia cercetătorilor este interesantă: femeile care au avut perioade planificate în care au consumat mai multe calorii au ajuns, după 12 săptămâni, la o pierdere de grăsime foarte apropiată de cea înregistrată de participantele care au urmat restricția calorică în mod continuu.

Cum a fost realizată cercetarea

Studiul a urmărit timp de 12 săptămâni un grup format din 30 de femei cu obezitate, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani.

Participantele au primit un plan alimentar conceput astfel încât aportul energetic zilnic să fie redus cu aproximativ 25%. În același timp, dieta a inclus un aport de proteine de aproximativ 1,2 grame pentru fiecare kilogram de greutate corporală.

Cercetătorii au urmărit în special modul în care diferite forme de restricție alimentară influențează reducerea masei de grăsime.

Participantele au fost împărțite în funcție de strategia alimentară urmată. Unele au utilizat postul intermitent, în timp ce celelalte au beneficiat de pauze planificate de la restricția calorică.

Aceste perioade nu au fost concepute ca momente în care dieta era abandonată complet, ci ca intervale stabilite în cadrul planului alimentar.

Diferența dintre cele două strategii a fost foarte mică

După cele 12 săptămâni de monitorizare, rezultatele au arătat că ambele abordări au dus la o reducere semnificativă a masei de grăsime.

În cazul participantelor care au urmat strategia bazată pe postul intermitent, pierderea masei de grăsime a fost de aproximativ 9,30 kilograme.

Pentru femeile care au introdus pauze planificate în dieta lor, reducerea a fost de aproximativ 9,21 kilograme.

Diferența dintre cele două valori este foarte mică și nu a fost considerată semnificativă din punct de vedere statistic.

Cu alte cuvinte, introducerea unor pauze alimentare planificate nu pare să fi compromis rezultatele obținute în timpul intervenției.

Deficitul caloric ar putea conta mai mult decât programul meselor

Una dintre concluziile importante ale cercetării este că, pentru pierderea grăsimii corporale, cantitatea totală de energie consumată în raport cu necesarul organismului poate avea o importanță mai mare decât modul exact în care sunt distribuite mesele.

Citește și: Ce mănâncă Regele Charles într-o zi. Un nutriționist i-a analizat dieta: „Este influențată la fel de mult de rutină ca de nutriție”

Acest lucru nu înseamnă că ora la care mănâncă o persoană nu are nicio relevanță, ci că simpla modificare a intervalului în care sunt consumate alimentele nu pare să ofere automat un avantaj major dacă aportul energetic total rămâne similar.

Prin urmare, o dietă nu trebuie privită neapărat ca un proces în care fiecare zi trebuie să arate identic. În anumite strategii alimentare, pauzele pot fi integrate în mod planificat fără ca acestea să anuleze automat progresul.

Postul intermitent nu pare să aibă un avantaj clar pentru slăbit

Cercetarea se înscrie într-un număr tot mai mare de studii care analizează eficiența postului intermitent.

Această metodă presupune alternarea perioadelor în care alimentele sunt consumate cu intervale mai lungi în care nu se mănâncă. În ultimii ani, strategia a devenit foarte populară și este prezentată frecvent drept o alternativă la dietele clasice.

Totuși, rezultatele cercetărilor nu indică în mod constant faptul că postul intermitent ar produce o scădere în greutate superioară unei diete convenționale.

O analiză realizată de cercetători de la Universitatea Rutgers, care a inclus numeroase studii clinice randomizate și controlate, a comparat mai multe strategii de intervenție alimentară. Concluzia generală a fost că diferențele dintre metode au fost prea mici pentru a demonstra un avantaj clar al uneia dintre ele.

Astfel, pentru multe persoane, metoda care poate fi respectată pe termen lung ar putea fi mai importantă decât alegerea unei anumite ferestre de alimentație.

De ce sunt importante pauzele într-un plan alimentar

Ideea de a introduce perioade de pauză într-o dietă poate părea, la prima vedere, contraproductivă. Persoanele care încearcă să slăbească sunt adesea preocupate că o creștere temporară a aportului alimentar va duce la recâștigarea kilogramelor pierdute.

Rezultatele studiului sugerează însă că o pauză planificată nu trebuie confundată cu renunțarea completă la obiectivul de scădere în greutate.

Contează foarte mult contextul în care este făcută această pauză, durata ei și cantitatea totală de alimente consumată. O perioadă controlată, inclusă într-un plan alimentar, este diferită de episoadele repetate de supraalimentare.

De aceea, rezultatele nu ar trebui interpretate ca o invitație de a mânca fără limite în zilele în care dieta este întreruptă.

Ce se întâmplă în cazul meselor consumate într-un interval restrâns

Postul intermitent presupune, în funcție de metoda aleasă, limitarea perioadei zilnice în care sunt consumate alimentele.

Unele persoane aleg să sară peste o masă, în timp ce alte strategii presupun ferestre mai scurte de alimentație urmate de perioade mai lungi fără alimente.

Citește și: Ce ai voie să mănânci dacă ai Hashimoto. Nu toate restricțiile sunt obligatorii, iar dieta nu înlocuiește tratamentul: „Nu există recomandarea ca toate persoanele să elimine glutenul, lactatele sau alte grupe alimentare doar pentru că au acest diagnostic” Interviu EXCLUSIV

Există cercetări care sugerează că reducerea intervalului de alimentație poate avea efecte asupra senzației de foame sau asupra unor indicatori metabolici. Cu toate acestea, răspunsul organismului diferă de la o persoană la alta.

În cazul femeilor, cercetătorii și medicii acordă atenție și modificărilor hormonale, deoarece acestea pot influența răspunsul organismului la perioadele prelungite fără mâncare.

Postul nu este potrivit în aceeași manieră pentru toată lumea

Un aspect important este că rezultatele obținute într-un anumit grup de persoane nu pot fi extinse automat la întreaga populație.

Vârsta, starea generală de sănătate, medicația, necesarul energetic și istoricul alimentar pot influența modul în care organismul reacționează la restricția alimentară sau la perioadele fără mâncare.

Acest lucru este cu atât mai relevant în cazul persoanelor vârstnice. Un studiu realizat pe aproape 3.000 de persoane din Suedia, cu vârste de peste 60 de ani, a analizat asocierea dintre durata perioadelor fără mâncare și apariția unor boli cronice.

Cercetarea a identificat o asociere între perioadele mai lungi fără alimente și dezvoltarea mai rapidă a unor afecțiuni cronice. Autorii au precizat însă că rezultatele nu demonstrează că postul este cauza apariției bolilor.

Rezultatele nu înseamnă că orice pauză de la dietă ajută la slăbit

Un aspect esențial este că studiul nu demonstrează că întreruperea unei diete duce, de una singură, la pierderea kilogramelor.

Participantele au urmat un plan alimentar controlat, iar aportul energetic a fost gestionat în cadrul intervenției. Prin urmare, rezultatele nu trebuie interpretate ca o dovadă că mesele fără restricții sau perioadele de alimentație excesivă favorizează slăbitul.

Cercetarea arată mai degrabă că o strategie de scădere în greutate poate include anumite perioade planificate de pauză fără ca acestea să anuleze neapărat reducerea masei de grăsime.

Ce rămâne important pentru pierderea în greutate

Postul intermitent, dieta clasică sau o strategie care include pauze planificate pot produce rezultate atunci când sunt integrate într-un plan alimentar adecvat și sustenabil.

Studiul pe cele 30 de femei oferă, astfel, o perspectivă interesantă: succesul unei diete nu depinde neapărat de respectarea rigidă a restricției calorice în fiecare zi.

Totuși, rezultatele trebuie interpretate în limitele cercetării. Numărul participantelor a fost redus, perioada de monitorizare a fost de 12 săptămâni, iar concluziile nu pot fi aplicate automat tuturor persoanelor care vor să slăbească.

Pentru cine dorește să își modifice semnificativ alimentația, mai ales în cazul unor probleme medicale sau al unor perioade lungi de post, alegerea strategiei ar trebui făcută ținând cont de particularitățile individuale și, atunci când este necesar, cu sprijinul unui specialist.

Sursa: independent.co.uk