Ce ai voie să mănânci dacă ai Hashimoto. Nu toate restricțiile sunt obligatorii, iar dieta nu înlocuiește tratamentul: „Nu există recomandarea ca toate persoanele să elimine glutenul, lactatele sau alte grupe alimentare doar pentru că au acest diagnostic” Interviu EXCLUSIV

Diagnosticul de Hashimoto nu este capătul de drum, ci începutul unei noi etape în care, de multe ori, sănătatea, poate neglijată până atunci, devine prioritară. Însă, de multe ori, primul loc în care căutăm informații este pe internet. Și, pe cât de utilă este această unealtă, pe atât de multe sunt capcanele în care putem cădea, mai ales atunci când vine vorba despre alimentație. Mâncarea nu se transformă în cel mai mare dușman al pacientului. Farfuria nu trebuie să devină teren minat și să fugim de gluten, zahăr, lactate sau orice aliment despre care am citit că „întreține inflamația”.

De fapt, Hashimoto nu vine cu o listă universală de restricții, deși pot exista recomandări. Dar toate deciziile se iau, împreună cu un medic specialist, în funcție de particularitățile fiecărui caz. Am stat de vorbă cu Raluca Topan, nutritionist-dietetician licențiat, care a explicat pentru caloria.ro care sunt cele mai frecvente greșeli care apar după primirea diagnosticului, dar și de ce dieta și tratamentul medical nu trebuie privite ca alternative.

Nu mai ai voie să mănânci nimic din ce îți plăcea dacă ai Hashimoto? Raluca Topan, nutriționist-dietetician, a oferit răspunsurile celor mai frecvente întrebări

Andreea Manole (caloria.ro): Care sunt cele mai frecvente greșeli alimentare pe care le fac persoanele imediat după ce primesc diagnosticul?

Raluca Topan: Cred că cea mai frecventă greșeală este că multe persoane intră într-o stare de panică imediat după diagnostic și simt că trebuie să elimine din alimentație cât mai multe alimente, cât mai repede.

Din păcate, în online există foarte multe informații care transmit exact acest mesaj: scoate glutenul, scoate lactatele, scoate zahărul, evită nu știu ce alimente și vei rezolva problema. În realitate, lucrurile sunt mult mai nuanțate.

În prezent, ghidurile internaționale nu recomandă eliminarea de rutină a glutenului sau a lactatelor tuturor persoanelor cu Hashimoto. Aceste decizii trebuie individualizate și au sens doar în anumite situații, cum ar fi prezența unei boli celiace, a unei alergii alimentare, a unei intoleranțe confirmate sau atunci când există o indicație medicală clară.

Problema este că foarte multe persoane încep exact cu restricțiile, înainte să construiască baza unei alimentații echilibrate. Eu văd asta foarte des în practica mea.

Înainte să ne gândim ce eliminăm, ar trebui să ne uităm la lucrurile care au un impact mult mai mare asupra sănătății: cum arată mesele de peste zi, dacă există suficiente proteine, legume și fibre, dacă alimentația este suficient de variată, dacă persoana mănâncă regulat, dacă doarme suficient, dacă face mișcare și dacă își gestionează cât de cât nivelul de stres.

Aceste obiceiuri sunt fundația. Fără ele, orice listă de restricții va fi greu de susținut pe termen lung.

Suplimentele recomandate online nu reprezintă o soluție „minune”

O altă greșeală pe care o observ este că unele persoane ajung să consume foarte multe suplimente recomandate din online, fără o evaluare a necesității lor. Faptul că un supliment este popular nu înseamnă că este potrivit pentru toată lumea. Suplimentele ar trebui recomandate în funcție de analize, de alimentație și de contextul fiecărei persoane, nu după recomandări generale de pe internet.

Mesajul pe care încerc mereu să îl transmit pacienților mei este acesta: diagnosticul de Hashimoto nu înseamnă că trebuie să vă fie frică de mâncare. Înseamnă că este important să învățați să aveți o alimentație echilibrată, adaptată nevoilor voastre și bazată pe dovezi științifice, nu pe liste interminabile de interdicții.

Glutenul și lactatele nu devin automat „rele”

Andreea Manole (caloria.ro): Pe rețelele sociale circulă numeroase recomandări privind eliminarea glutenului, lactatelor sau a altor alimente. Sunt aceste restricții necesare pentru toată lumea?

Raluca Topan: Aceasta este, probabil, una dintre cele mai controversate întrebări și, sincer, unul dintre subiectele despre care primesc cele mai multe întrebări în cabinet și în mediul online.

Înțeleg perfect de unde apare confuzia. Atunci când primești un diagnostic precum Hashimoto, este firesc să cauți soluții și să îți dorești să faci tot ce ține de tine pentru a te simți mai bine. Problema este că, în online, informațiile sunt adesea prezentate într-o formă foarte simplificată: „Scoate glutenul și vei rezolva problema”. „Elimină lactatele și inflamația va dispărea”. Din păcate, realitatea este mult mai complexă și, sincer, mi se pare trist ca o afecțiune așa complexă este tratată atât de superficial.

Conform ghidurilor internaționale actuale, nu există recomandarea ca toate persoanele cu Hashimoto să elimine glutenul, lactatele sau alte grupe alimentare doar pentru că au acest diagnostic. Există situații în care anumite restricții sunt justificate – de exemplu, în cazul bolii celiace, al unei alergii alimentare, al unei intoleranțe confirmate sau atunci când există o indicație medicală clară –, însă acestea sunt decizii care trebuie individualizate.

„În nutriție, soluțiile universale funcționează rareori”

Cred însă că adevărata problemă este alta. Foarte multe persoane încep cu restricțiile înainte să construiască fundația unei alimentații și a unui stil de viață sănătos. Iar fără această fundație, orice schimbare devine greu de susținut pe termen lung.

Dacă o persoană sare constant peste mese, își începe ziua doar cu cafea, mănâncă haotic, trăiește din gustări și ronțăieli, consumă foarte puține proteine și legume, doarme insuficient, este permanent stresată și nu are deloc mișcare în programul ei, simpla eliminare a glutenului sau a lactatelor nu va compensa toate aceste lucruri.

Din experiența mea, rezultatele apar atunci când construim mai întâi baza: mese regulate și echilibrate, un aport adecvat de proteine și fibre, o alimentație variată, hidratare, somn suficient, activitate fizică adaptată și gestionarea stresului. Aceste obiceiuri au un impact mult mai mare asupra sănătății decât eliminarea, din start, a unor alimente în absența unei indicații clare.

Îmi place să le spun pacientelor mele că nu ar trebui să ne întrebăm mai întâi „Ce mai scot din alimentație?”, ci „Ce obiceiuri trebuie să construiesc pentru ca organismul meu să funcționeze cât mai bine?”.

Abia după ce avem această fundație și evaluăm fiecare persoană în ansamblu putem discuta, dacă este cazul, despre eventuale ajustări sau restricții alimentare. În nutriție, soluțiile universale funcționează rareori. Ceea ce funcționează cu adevărat este o abordare individualizată, bazată pe dovezi științifice și adaptată contextului fiecărei persoane.

Citește și: Ce sunt, de fapt, boala celiacă, sensibilitatea la gluten și intoleranța la lactoză. Lăcrămioara Văsc, specialist în afecțiuni digestive și microbiom, avertizează asupra riscurilor dietelor restrictive urmate „după ureche” EXCLUSIV

Alimentele recomandate persoanelor diagnosticate cu Hashimoto

Andreea Manole (caloria.ro): Ce principii alimentare ar trebui să urmeze, în general, o persoană cu Hashimoto pentru a-și susține sănătatea și starea de bine?

Raluca Topan: Un aspect foarte important pe care cred că merită să îl subliniem este că, în prezent, nu există o „dietă pentru Hashimoto” recomandată de ghidurile internaționale și care să fie potrivită pentru toate persoanele diagnosticate cu această afecțiune. Alimentația trebuie întotdeauna adaptată fiecărei persoane, în funcție de analize, simptome, tratament, alte afecțiuni asociate și stilul de viață.

Cu toate acestea, există câteva principii care au susținere științifică și care pot contribui la menținerea unei stări generale de sănătate și de bine.

Dacă ar fi să sintetizez toate recomandările actuale într-o singură idee, aceasta ar fi: persoanele cu Hashimoto nu au nevoie de o dietă specială, ci de o alimentație echilibrată, variată și adaptată nevoilor lor.

Dieta mediteraneeană, de ajutor pentru pacienții diagnosticați cu Hashimoto?

Din punct de vedere științific, modelul alimentar care are cele mai multe dovezi în favoarea sănătății este unul apropiat de dieta mediteraneană: multe legume și fructe, proteine de calitate, leguminoase, cereale integrale atunci când sunt bine tolerate, nuci și semințe, pește, ulei de măsline extravirgin și un consum redus de produse ultraprocesate.

Un principiu pe care îl consider foarte important este ca fiecare masă principală să conțină o sursă bună de proteine. De exemplu: pește, ouă, iaurt sau chefir, carne slabă, brânzeturi, leguminoase precum lintea, năutul sau fasolea. Proteinele contribuie la menținerea masei musculare, oferă sațietate și ajută la o structură alimentară mai echilibrată.

La fel de important este aportul de fibre, pe care îl putem obține din legume, fructe, leguminoase și cereale integrale. Fibrele susțin sănătatea digestivă, microbiota intestinală și contribuie la un control mai bun al foamei și al glicemiei.

În același timp, este bine să includem regulat surse alimentare de acizi grași Omega-3, precum peștele gras (somon, sardine, macrou, hering), dar și grăsimi sănătoase din uleiul de măsline extravirgin, nuci, semințe și avocado.

„Alimentația înseamnă și structură, nu doar alegerea alimentelor”

Există și câțiva micronutrienți care au un rol important în funcționarea normală a tiroidei, precum iodul, seleniul, fierul și zincul. De aceea, recomand ca alimentația să includă în mod regulat alimente precum peștele și fructele de mare, ouăle, produsele lactate, carnea slabă, leguminoasele, semințele și nucile. Totuși, este important de reținut că mai mult nu înseamnă neapărat mai bine. De exemplu, excesul de iod poate fi dăunător în anumite situații, iar suplimentele cu iod sau seleniu nu ar trebui luate fără o recomandare individualizată.

Mai este un aspect pe care îl consider foarte important și despre care se vorbește prea puțin: alimentația înseamnă și structură, nu doar alegerea alimentelor. Dacă o persoană sare constant peste mese, își începe ziua doar cu cafea, mănâncă haotic, trăiește din ronțăieli și ajunge seara să mănânce foarte mult, organismul nu va beneficia doar pentru că, între timp, a eliminat glutenul sau lactatele.

În practica mea încerc să construiesc mai întâi această fundație: mese regulate, echilibrate, suficiente proteine, multe legume, fibre și alimente cât mai puțin procesate. Abia apoi discutăm despre eventuale ajustări alimentare, dacă există o indicație clară.

Cred că acesta este și mesajul cel mai important: alimentația în Hashimoto nu ar trebui să fie despre frică și restricții, ci despre echilibru, varietate și consecvență. Acestea sunt principiile care au cele mai solide dovezi științifice și care pot fi menținute pe termen lung.

Alimentația nu înlocuiește tratamentul medicamentos

Andreea Manole (caloria.ro): Cât de important este tratamentul prescris de medic și de ce alimentația nu poate înlocui medicația atunci când aceasta este necesară?

Raluca Topan: Cred că este foarte important să transmitem un mesaj clar: alimentația și tratamentul medicamentos nu sunt în competiție și nu se exclud reciproc. Din contră, ele se completează.

Atunci când o persoană cu Hashimoto dezvoltă hipotiroidism și există indicație pentru tratament, medicația prescrisă de medicul endocrinolog este esențială. Dacă tiroida nu mai produce suficienți hormoni, organismul nu poate compensa acest deficit doar prin alimentație. În această situație, tratamentul de substituție cu hormoni tiroidieni este necesar pentru a restabili funcția normală a organismului.

În ultimii ani au apărut foarte multe informații în mediul online care sugerează că Hashimoto poate fi „vindecat” doar prin dietă sau prin anumite suplimente. Din păcate, aceste afirmații nu sunt susținute de dovezile științifice actuale și pot întârzia inițierea unui tratament necesar.

În același timp, faptul că o persoană urmează tratamentul prescris nu înseamnă că alimentația nu mai contează. Din contră. O alimentație echilibrată, adaptată nevoilor fiecărei persoane, poate contribui la corectarea unor eventuale deficiențe nutriționale, la menținerea unei greutăți sănătoase, la susținerea stării generale de bine și la dezvoltarea unor obiceiuri care pot fi menținute pe termen lung.

Ce rol are dieteticianul

De aceea, cred foarte mult în conceptul de echipă multidisciplinară. Pacientul are cel mai mult de câștigat atunci când medicul endocrinolog, medicul de familie, dieteticianul și, atunci când este nevoie, alți specialiști colaborează și privesc persoana în ansamblu. Fiecare are un rol bine definit, iar rezultatele cele mai bune apar atunci când aceste competențe se completează.

Rolul dieteticianului nu este să înlocuiască tratamentul medicamentos și nici să promită soluții miraculoase. Rolul nostru este să traducem recomandările științifice în soluții practice, adaptate vieții de zi cu zi. Să ajutăm persoana să își construiască o alimentație echilibrată, să identifice eventualele greșeli alimentare, să prevină sau să corecteze deficiențele nutriționale și să găsească strategii pe care le poate menține pe termen lung.

Îmi place să le spun pacientelor mele că nu tratăm doar analizele și nici doar diagnosticul. Tratăm omul din fața noastră, cu stilul lui de viață, cu provocările lui și cu obiectivele lui. Tocmai de aceea, cele mai bune rezultate apar atunci când tratamentul medicamentos, alimentația și educația nutrițională merg în aceeași direcție și se susțin reciproc, nu când sunt privite ca alternative.

Hashimoto nu se rezumă la ce pui în farfurie. Ce rol au somnul, stresul și activitatea fizică

Andreea Manole (caloria.ro): Dincolo de alimentație, ce alte aspecte ar trebui să aibă în vedere persoanele diagnosticate cu Hashimoto? Vorbim despre somn, stres, activitate fizică sau alte obiceiuri care pot influența evoluția bolii.

Raluca Topan: Alimentația este o piesă importantă din puzzle, dar nu este întregul puzzle. Sănătatea nu este construită de un singur obicei, ci de suma obiceiurilor pe care le repetăm zi de zi.

Un prim aspect pe care îl discut aproape întotdeauna este somnul. Un somn insuficient sau de slabă calitate poate influența nivelul de energie, pofta de mâncare, capacitatea de concentrare și starea generală de bine. Din acest motiv, odihna nu ar trebui privită ca un „lux”, ci ca o componentă esențială a unui stil de viață sănătos.

La fel de important este stresul. Nu putem elimina complet stresul din viața noastră, însă putem învăța să îl gestionăm mai bine. Stresul cronic poate afecta comportamentul alimentar, calitatea somnului și percepția asupra propriei stări de sănătate. De aceea, strategiile precum plimbările în aer liber, exercițiile de respirație, timpul petrecut cu cei dragi, activitățile relaxante sau, atunci când este nevoie, sprijinul psihologic pot face parte dintr-o abordare completă.

„Nu există un singur obicei care schimbă totul”

Activitatea fizică este un alt pilon important. Nu este nevoie ca fiecare persoană să facă antrenamente intense. De cele mai multe ori, consecvența este mult mai valoroasă decât intensitatea. Mersul pe jos, exercițiile de forță adaptate nivelului fiecăruia, înotul, bicicleta sau orice formă de mișcare care aduce plăcere și poate fi menținută pe termen lung sunt alegeri excelente. Activitatea fizică susține sănătatea cardiovasculară, masa musculară, densitatea osoasă, metabolismul și contribuie la o stare generală de bine.

În același timp, este important ca persoanele cu Hashimoto să își monitorizeze periodic afecțiunea conform recomandărilor medicului endocrinolog, să urmeze tratamentul atunci când acesta este indicat și să nu întrerupă medicația pe baza informațiilor din mediul online.

Cred că acesta este mesajul cu care mi-aș dori să rămână cititorii: nu există un singur obicei care schimbă totul și nici o soluție miraculoasă. Există, însă, multe obiceiuri mici, susținute zi de zi, care împreună pot face o diferență semnificativă în starea de sănătate și în calitatea vieții.

Iar acest drum nu trebuie parcurs singur. Atunci când medicul endocrinolog, dieteticianul și, dacă este nevoie, alți specialiști lucrează împreună, persoana primește nu doar un tratament, ci o îngrijire completă, adaptată nevoilor sale. Exact aceasta este, în opinia mea, cheia unui management eficient pe termen lung.

Citește și: Ne îngrășăm „de la glandă”? Nutriționistul Raluca Topan a explicat ce este Hashimoto și de ce tiroida nu este mereu vinovată pentru kilogramele în plus: „Un diagnostic nu este o condamnare” EXCLUSIV