Frigul chiar accentuează durerile de oase? Ce se întâmplă, de fapt, în sezonul rece și cum ne putem adapta la temperaturile scăzute. Dr. Bakeer Munzer, chirurg ortoped: „Articulațiile nu au nevoie de repaus prelungit, ci de mișcare inteligentă și constantă” EXCLUSIV

Parcă, odată cu venirea anotimpului rece, ne plângem mai des că ne dor oasele, ne ridicăm mai greu din pat și ne uităm cu mai multă atenție la ciorapii groși, croșetați de bunica, cei pe care cândva îi respingeam cu toată puterea. Tot de la ea am moștenit și explicația pentru dureri: „E de la frig!”. Dar oare chiar există o legătură între temperaturile scăzute și durerile articulare? Dr. Bakeer Munzer, chirurg ortoped, a explicat ce se întâmplă, de fapt, cu organismul nostru, cum ne putem proteja și ce rol au suplimentele, într-un interviu acordat exclusiv pentru caloria.ro.

De ce ne dor mai tare oasele când vine frigul

Pe măsură ce vremea se răcește, multe persoane observă că se confruntă cu dureri mai mari la nivelul articulațiilor sau că se mișcă mult mai greu dimineața. Din generație în generație, auzim că de vină pentru acest disconfort este frigul, iar explicația nu este lipsită de un fundament medical.

„Odată cu răcirea vremii, organismul încearcă să conserve căldura, iar circulația periferică se poate modifica. Persoanele care au probleme articulare pot simți mai intens durerea și rigiditatea când temperaturile scad. În plus, iarna ne mișcăm mai puțin, iar articulațiile nu prea iubesc sedentarismul. Practic, frigul poate scoate mai mult în evidență o problemă care exista deja”, a explicat Dr. Bakeer Munzer, chirurg ortoped. 

De altfel, chiar există studii care au identificat asocieri între condițiile meteorologice și intensitatea durerii, însă reacțiile pot fi diferite de la un pacient la altul, spune specialistul:

„Unele studii au identificat o asociere între temperaturile scăzute, umiditatea crescută, variațiile presiunii atmosferice și intensitatea durerii la pacienții cu artroză. Presiunea atmosferică ar putea influența într-o anumită măsură sensibilitatea țesuturilor și percepția durerii”.

Citește și: Te trezești înțepenit dimineața sau ai dureri după efort? Dr. Mustafa Genghiz, medic specialist în ortopedie-traumatologie, a spus care sunt obiceiurile care ne îmbolnăvesc articulațiile zi de zi EXCLUSIV

Cum se traduce, în termeni medicali, expresia „mă dor oasele de la frig”

Din punct de vedere medical, totuși, expresia „mă dor oasele de la frig” are o explicație ușor diferită. Durerea nu provine neapărat din oase, structurile implicate putând fi cu totul altele.

„Expresia ‘mă dor oasele de la frig’ este foarte populară, dar, din punct de vedere anatomic, lucrurile sunt puțin diferite. Cartilajul articular nu are terminații nervoase, deci nu el este cel care transmite direct senzația de durere.

Durerea poate proveni din mai multe structuri ale articulației:

• Membrana sinovială, atunci când este inflamată.
• Osul subcondral, aflat imediat sub cartilaj.
• Capsula articulară și ligamentele.
• Meniscurile și celelalte structuri periarticulare.
• Mușchii și tendoanele din jurul articulației.

În artroză, durerea apare frecvent la mers, la urcatul și coborâtul scărilor sau după solicitarea prelungită. Rigiditatea de dimineață este, de regulă, relativ scurtă. În artritele inflamatorii, precum poliartrita reumatoidă, întâlnim mai frecvent articulații umflate, calde, dureroase și o rigiditate matinală prelungită, uneori de peste o oră”, a subliniat medicul.

Cine este mai predispus să resimtă dureri articulare în sezonul rece

Nu toată lumea resimte temperaturile scăzute în același fel. În timp ce unii oameni nu observă nicio schimbare, alții se confruntă cu o intensificare a durerilor și cu o mobilitate mai redusă.

Cum ne pregătim articulațiile pentru venirea iernii

Nu putem împiedica venirea iernii și nici nu ne putem muta anual într-o destinație tropicală pentru câteva luni, dar câteva obiceiuri pot contribui la menținerea mobilității și la reducerea disconfortului articular. Printre soluțiile recomandate de Dr. Bakeer Munzer se numără:

• „Exerciții de mobilitate: câteva minute de mișcări controlate dimineața pot reduce senzația de rigiditate.
• Întărirea musculaturii: în special musculatura coapsei și a șoldului, care contribuie la stabilitatea genunchiului.
• Menținerea unei greutăți sănătoase: fiecare kilogram în plus poate crește solicitarea mecanică asupra articulațiilor portante, în special asupra genunchilor.
• Îmbrăcăminte adecvată: menținerea confortului termic este utilă, mai ales la nivelul extremităților, însă îmbrăcămintea groasă nu reprezintă un tratament pentru artroză.
• Trebuie să înțelegem că o articulație sănătoasă are nevoie de mișcare, iar evitarea completă a efortului poate deveni contraproductivă”.

Nu putem pune toate durerile pe seama frigului

Este tentant să punem orice durere sau senzație de rigiditate pe seama frigului. Totuși, sunt și situații în care disconfortul poate ascunde o problemă mai mare, care necesită o evaluare medicală, mai ales atunci când durerea persistă sau chiar se intensifică.

„Primul pas este să nu presupunem automat că durerea este provocată de frig. Dacă disconfortul este ușor, temporar și nu este însoțit de alte simptome, putem începe cu măsuri simple: mișcare adaptată, exerciții ușoare, menținerea căldurii și evitarea suprasolicitării.

În schimb, dacă durerea persistă, se intensifică sau afectează activitățile zilnice, este recomandat un consult medical. Există câteva semnale de alarmă pe care nu trebuie să le ignorăm:

• Umflarea importantă a unei articulații.
• Durere intensă sau apărută brusc.
• Limitarea semnificativă a mobilității.
• Rigiditate matinală prelungită.
• Roșeață și căldură locală, mai ales dacă sunt asociate cu febră.

O articulație brusc foarte dureroasă, caldă și umflată, în special în prezența febrei, necesită evaluare medicală urgentă. În funcție de simptome și examenul clinic, medicul poate recomanda investigații imagistice sau analize de laborator. Nu trebuie să tratăm doar simptomul, ci să identificăm cauza durerii”, a menționat Dr. Bakeer Munzer.

Suplimentele pentru articulații și antiinflamatoarele ajută atunci când ne confruntăm cu dureri de oase?

Aceasta este și perioada în care apelăm mai des la suplimente, unguente și antiinflamatoare, chiar dacă nu ne-au fost recomandate de un medic. Dar administrarea lor „după ureche” nu este lipsită de riscuri. 

„Aici trebuie să fim puțin atenți, pentru că sezonul rece aduce și o creștere a automedicației. În primul rând, suplimentele pentru articulații nu trebuie privite ca soluții miraculoase. Glucozamina, condroitina și colagenul sunt foarte promovate, însă dovezile privind eficiența lor în artroză sunt limitate sau neuniforme.

Nu avem în prezent un supliment care să regenereze cartilajul articular degradat. Unguentele încălzitoare pot oferi o senzație temporară de confort și pot ameliora percepția durerii, dar nu tratează cauza unei afecțiuni articulare.

În ceea ce privește antiinflamatoarele, acestea pot fi utile în anumite situații, dar administrarea fără recomandare medicală nu este lipsită de riscuri. Pot apărea probleme gastrice, renale sau cardiovasculare, în special la persoanele în vârstă sau la cele care urmează deja alte tratamente.

Recomandarea mea este simplă: nu luați medicamente doar pentru că s-a răcit vremea. Tratamentul trebuie ales în funcție de diagnostic și de particularitățile fiecărui pacient”, a subliniat medicul.

Cele mai bune soluții pentru menținerea mobilității și controlul simptomelor pe parcursul iernii rămân cele mai la îndemână: să continuăm să avem un stil de viață activ și, dacă avem deja un tratament primit de la un specialist, să nu îl neglijăm. 

„Cred că cel mai important lucru este să nu devenim sedentari odată cu venirea frigului. Există o greșeală frecventă pe care o întâlnesc la pacienți: atunci când apare durerea, reduc drastic activitatea fizică, evită mersul pe jos și renunță la exerciții.

Pe termen lung, această abordare poate duce la slăbirea musculaturii, reducerea mobilității și accentuarea problemelor funcționale. Recomand menținerea unei rutine de mișcare, chiar dacă aceasta trebuie adaptată sezonului.

Putem face exerciții acasă, putem utiliza bicicleta staționară sau putem merge la înot, în bazine încălzite. De asemenea, este important să evităm trecerile bruște de la sedentarism la efort intens și să acordăm timp încălzirii musculare înainte de activitățile sportive.

Pentru persoanele cu afecțiuni reumatologice, recomandările trebuie individualizate, iar tratamentul de fond nu trebuie întrerupt fără acordul medicului. Aș încheia cu un mesaj pe care îl consider foarte important:

Articulațiile nu au nevoie de repaus prelungit, ci de mișcare inteligentă și constantă. Nu trebuie să ne fie frică de iarnă, ci să învățăm să ne adaptăm activitatea fizică la nevoile organismului”, a adăugat Dr. Bakeer Munzer.

Citește și: Durerile de genunchi nu apar doar din cauza kilogramelor în plus. Ce greșeli faci fără să-ți dai seama, potrivit unui kinetoterapeut EXCLUSIV