De ce ne trezim înainte de ora obișnuită și ce ne împiedică să adormim din nou. Sursa foto: Wavebreak / Profimedia „Mâine dorm până la 11”, dar ochii se deschid involuntar la 6:00 dimineața. Dacă ai pățit asta, cu siguranță te-ai întrebat „de ce”. Într-un interviu acordat pentru caloria.ro, Ela Balaj, psiholog, a abordat acest subiect, explicând mecanismele care stau la baza trezirilor matinale, motivele pentru care nu mai putem adormi după ce ne-am trezit, dar și felul în care stresul și anticiparea unor evenimente importante ne pot influența somnul. De ce ne trezim devreme chiar și atunci când vrem să dormim mai mult Sună paradoxal: atunci când sună alarma dimineața, am face orice pentru cinci minute în plus de somn, dar în weekend, când nu avem nimic de făcut, ne trezim fără să vrem. Dar în spatele acestui lucru există o explicație, ritmul biologic. „Organismul nostru nu știe zilele săptămânii, nu știe că e sâmbătă! Avem un ceas biologic intern, care reglează ritmul somnului și al trezirii. Dacă cinci zile pe săptămână ne trezim la aceeași oră, organismul începe să anticipeze acel moment. Așa că, deși psihologic ne dorim să dormim mai mult, biologic suntem programați să ne trezim la ora obișnuită. Uneori, corpul e mai disciplinat decât ne-am dori!”, a explicat Ela Balaj. În plus, dacă în timpul săptămânii suntem obișnuiți să ne trezim la aceeași oră, ajungem să o facem și în weekend. Dar ora nu este singurul factor care contează: „Este un exemplu foarte bun al modului în care funcționează ritmul circadian. Creierul nostru învață regularitatea. Ora de trezire, expunerea la lumină, mesele și activitățile zilnice contribuie la sincronizarea ceasului biologic. De aceea, consecvența programului de somn este importantă. Paradoxal, ceea ce ne ajută să funcționăm bine în timpul săptămânii ne poate împiedica să dormim până târziu în weekend”. Citește și: Insomnia nu înseamnă doar o noapte albă. Dr. Ica Secoșan spune care sunt semnele că problema a devenit cronică: „Calitatea somnului este la fel de importantă ca numărul de ore dormite” EXCLUSIV De ce nu mai putem adormi la loc după ce ne-am trezit Se întâmplă, însă, ca după ce ne trezim să fim în continuare obosiți. Simțim că am putea dormi mai mult, dar nu reușim sub nicio formă. Potrivit psihologului, presiunea pe care o punem asupra noastră pentru a adormi din nou poate avea efectul opus celui dorit: „Pentru că oboseala și somnolența nu sunt chiar același lucru. Putem fi obosiți fizic sau psihic, fără să mai avem suficientă presiune biologică pentru somn. După câteva ore dormite, această presiune scade, iar spre dimineață organismul începe să se pregătească pentru trezire. Mai apare și un mecanism psihologic interesant: începem să ne gândim că trebuie să adormim la loc. Ne uităm la ceas, calculăm câte ore mai putem dormi și devenim frustrați. Și uite așa, somnul, care ar trebui să fie un proces natural, devine o sarcină de îndeplinit. Iar somnul nu funcționează prea bine sub presiune”. Cum ne afectează stresul somnul Trezirile matinale nu au legătură doar cu programul pe care ni l-am format. Stresul și grijile acumulate pe parcursul zilei ne pot influența odihna, chiar dacă nu conștientizăm că suntem tensionați sau îngrijorați. „Stresul nu se manifestă întotdeauna printr-o îngrijorare conștientă. Putem avea impresia că suntem liniștiți, dar sistemul nostru nervos să rămână într-o stare crescută de activare. Stresul poate influența secreția cortizolului și mecanismele implicate în reglarea somnului. În aceste condiții, somnul poate deveni mai superficial, cu treziri mai frecvente sau mai timpurii. Foarte mulți clienți de-ai mei se plâng de faptul ca nu pot dormi sau ca se trezesc repetat peste noapte. Aș putea spune ca trăim o ‘pandemie a insomniei’. De ce? Din cauza presiunilor prezente în ultimul timp pe toate planurile vieții noastre. Uneori noaptea apar efectele unei zile în care am funcționat aparent foarte bine, dar am acumulat tensiune. Dacă aceste tensiuni se tot adună, fără să le conștientizăm, la un moment dat patternul somnului nostru se modifică. Aș face totuși precizarea ca nu orice trezire matinală înseamnă stres sau anxietate. Sunt importante frecvența, contextul și felul în care ne simțim în timpul zilei”, a subliniat Ela Balaj. Nu doar stresul și grijile ne pot influența somnul, ci și gândul că urmează o zi importantă. Uneori, chiar și anticiparea unui eveniment plăcut ne poate face să ne trezim înainte să sune alarma: „Creierul nostru nu se deconectează complet de la preocupările cotidiene atunci când dormim. Altfel spus, nu se oprește odată cu somnul. Dacă știm că a doua zi avem un eveniment important, o călătorie, un examen sau o întâlnire, organismul poate intra într-o stare de anticipare. Sistemele implicate în reglarea stării de veghe și a răspunsului la stres pot deveni mai active înainte de ora obișnuită de trezire. Și nu trebuie să fie neapărat vorba despre ceva neplăcut. Putem anticipa o vacanță si să ne trezim înaintea alarmei. De data asta, cu mult entuziasm. Știu din proprie experiență. Există însă o diferență între anticiparea firească și îngrijorarea excesivă. Dacă ne gândim obsesiv că trebuie să ne trezim la o anumită oră și că nu avem voie să întârziem, putem ajunge să dormim mai superficial. Practic, creierul nostru își ia uneori prea în serios rolul de ceas deșteptător. Și, din păcate, nu are buton de amânare, la fel ca alarma care ne trezește să mergem la serviciu sau la școală”. Somnul poate fi recuperat? O altă întrebare al cărei răspuns stârnește uneori controverse este dacă somnul poate fi recuperat. Din perspectiva Elei Balaj, depinde de cât de mare este deficitul de somn. „Dacă am dormit insuficient mai multe nopți, este firesc ca organismul să încerce să recupereze. O oră sau două de somn suplimentar în weekend pot fi benefice. Problema apare atunci când avem diferențe foarte mari între programul din timpul săptămânii și cel din weekend. De exemplu, dacă de luni până vineri ne trezim la 6, iar sâmbăta și duminica la 11, putem produce un fenomen numit social jet lag. Practic, ne decalăm ceasul biologic, aproape ca atunci când călătorim între fusuri orare. Duminică seara adormim mai greu, iar luni dimineața ne trezim obosiți. Ideal ar fi să avem un program relativ constant și, mai ales, să nu transformăm weekendul în singura perioadă în care ne permitem să dormim suficient. Până la urmă, somnul nu este un lux pe care îl recuperăm sâmbăta, ci o nevoie biologică de care bine-ar fi să avem grijă în fiecare zi”. Citește și: Trecerea la ora de iarnă ne poate da peste cap. Ce efecte are asupra organismului și cum ne putem adapta mai ușor. Ela Balaj, psiholog: „Ceasul nostru biologic nu se modifică automat” EXCLUSIV Distribuie articolul pe: