Trecerea la ora de iarnă ne poate da peste cap. Ce efecte are asupra organismului și cum ne putem adapta mai ușor. Ela Balaj, psiholog: „Ceasul nostru biologic nu se modifică automat” EXCLUSIV

„Schimbarea orei” nu este chiar cel mai așteptat moment al anului, pentru că, de multe ori, ne simțim dați peste cap complet de această modificare. Corpul nu are funcția de „actualizare automată”, precum ceasurile digitale și telefoanele noastre. De aceea, putem avea nevoie de o perioadă de adaptare. Ela Balaj, psiholog, a explicat pentru caloria.ro cum ne afectează trecerea la ora de iarnă și cum putem să ne acomodăm mai ușor.

Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă

Recent, România a trecut la ora de iarnă. Chiar dacă am „câștigat” o oră în plus de somn, organismul nostru nu privește asta ca pe un cadou. Ceasul biologic nu are un buton care, odată apăsat, resetează totul.

Ritmul circadian are propriile repere, iar lumina naturală joacă un rol important în reglarea lui. De aceea, chiar și o schimbare aparent mică poate fi resimțită în primele zile.

„Trecerea la ora de iarnă este, în general, mai ușor de tolerat decât trecerea la ora de vară, pentru că mutăm ceasurile înapoi cu o oră. Avem posibilitatea să dormim o oră în plus. Teoretic, cel puțin. 

Dar ceasul nostru biologic nu se modifică automat odată cu ceasul de pe perete. Ritmul circadian este influențat în special de lumină, dar și de obiceiurile noastre zilnice. De aceea, în primele zile după schimbarea orei, putem observa că ne este somn mai devreme seara sau că ne trezim mai devreme dimineața.

Pot apărea și modificări ale energiei, concentrării sau dispoziției. Un aspect important este faptul că, odată cu trecerea la ora de iarnă, se întunecă mai devreme după-amiaza. Reducerea expunerii la lumina naturală poate influența starea de spirit, mai ales la persoanele sensibile la schimbările sezoniere. 

Diferențele de adaptare țin de mai mulți factori: cronotipul (înclinația naturală a fiecăruia de a fi activ, atent sau somnoros la anumite ore din zi), regularitatea programului de somn, vârsta, expunerea la lumină și nivelul de stres.

Unii oameni se adaptează aproape fără să observe schimbarea, în timp ce alții au nevoie de câteva zile. Aș spune că este important să nu transformăm această ajustare firească într-un motiv suplimentar de îngrijorare. Avem destul material pe partea asta, nu e cazul să adăugăm și ‘ora de iarnă’”, a explicat Ela Balaj.

Cum ne putem obișnui mai ușor cu noua oră

Există și câteva soluții simple care ne pot ajuta să facem trecerea mai ușoară. Sunt lucruri pe care le-am mai auzit de multe ori, dar specialista subliniază că tocmai acestea sunt cele mai utile metode: un program cât mai regulat, lumină naturală dimineața, mișcare, mese relativ constante și mai puțină cafeină spre seară.

„În primul rând, să păstrăm un program de somn cât mai regulat. Organismul nostru funcționează mai bine atunci când are repere previzibile.

Expunerea la lumina naturală în prima parte a zilei este importantă pentru că lumina reprezintă unul dintre cele mai importante semnale prin care se reglează ceasul biologic.

Mișcarea, mesele la ore relativ constante și evitarea consumului de cafeină spre seară pot contribui, de asemenea, la adaptare. Aceleași lucruri clasice, mereu. Dacă știm că suntem mai sensibili la schimbarea orei, putem începe cu câteva zile înainte să ajustăm treptat programul de culcare și de trezire, cu aproximativ 15 minute pe zi, în direcția noului program.

În general, adaptarea se produce în câteva zile, uneori într-o săptămână, deși există persoane care au nevoie de mai mult timp. Și aș mai sublinia ceva: nu este necesar să ne monitorizăm obsesiv somnul. Cu cât devenim mai preocupați de ideea că trebuie să dormim perfect, cu atât riscăm să introducem o presiune suplimentară asupra unui proces care ar trebui să se desfășoare natural”.

Citește și: Ce ajută cu adevărat când nu poți dormi. Rutina de seară, melatonina, ashwagandha și terapia recomandată în insomnia cronică: „Una dintre cele mai importante variabile este ora de trezire” EXCLUSIV

„Somnul nu trebuie să fie o performanță”

Totuși, dacă am deschis ochii cu o oră înainte să sune alarma, adormim mai greu sau, din contră, realizăm că ni se închid ochii la doar cinci minute după ce am pornit un film, nu trebuie să ne frustrăm.

În încercarea de a dormi „corect”, putem ajunge să ne supraveghem atât de atent somnul încât să uităm că el este, înainte de toate, un proces biologic. 

„Somnul nu este o performanță pe care trebuie să o atingem, ci un proces biologic căruia trebuie să-i oferim condițiile potrivite. Nu orice trezire matinală este insomnie, nu orice noapte mai slabă indică o problemă și nu avem nevoie să dormim perfect în fiecare noapte ca să fim sănătoși. În concluzie, somnul sau calitatea somnului, mai exact, este un comportament de sănătate. 

Nu contează doar cât dormim, ci și cum dormim. De exemplu, sunt oameni care dorm 6-7 ore și funcționează foarte bine. Standardul de 8 ore nu e unul universal. Trăim într-o societate rațională. Suntem educați preponderent rațional. Ceea ce nu e neapărat un lucru rău, însă poate deveni atunci când trăim strict printre termene, targete, task-uri etc.

Atunci când nu suntem conectați cu noi și cu ceea ce simțim. Când nu dăm atenție emoțiilor… ele nu pleacă nicăieri. Dimpotrivă, pot să apară exact în momentul în care ne-am dori cel mai mult să ne odihnim.

Nu cred că e nevoie să facem din somn încă un obiectiv pe care ‘trebuie să îl atingem’. Somnul vine firesc atunci când avem grijă de noi, când stilul de viață este unul sănătos”, a încheiat Ela Balaj.

Citește și: Insomnia nu înseamnă doar o noapte albă. Dr. Ica Secoșan spune care sunt semnele că problema a devenit cronică: „Calitatea somnului este la fel de importantă ca numărul de ore dormite” EXCLUSIV