A devenit depresia „o modă”? Ce o deosebește de o simplă tristețe, cum se manifestă și cum se tratează, de fapt. Luminița Neagu, psiholog clinician: „Putem continua să avem o viață socială aparent normală, deși depunem un efort uriaș” EXCLUSIV

Cuvântul „depresie” și-a găsit atât de bine locul în vocabularul nostru, încât ajungem uneori să-l folosim pentru a descrie orice perioadă mai proastă sau dezamăgire. Poate acesta este unul dintre motivele pentru care pare că a devenit „la modă” să fii în depresie, iar oamenii nu mai fac cu adevărat diferența dintre  tristețe și o afecțiune mintală diagnosticată. 

Luminița Neagu, psiholog clinician, a explicat într-un interviu acordat pentru caloria.ro că o singură discuție, fie ea și aprofundată, nu poate acoperi o temă atât de amplă. A sintetizat, însă, o parte dintre lucrurile esențiale pe care ar fi bine să le cunoaștem despre depresie: cum se manifestă și cum poate fi ea tratată.

Este depresia „la modă”? Cum o deosebești de o simplă tristețe

Andreea Manole (caloria.ro): În ultimii ani, cu atât de multe informații despre sănătatea mintală pe internet și pe rețelele sociale, cuvântul „depresie” este folosit foarte des. Când suntem triști, dezamăgiți sau trecem printr-o perioadă mai proastă, înseamnă neapărat că suntem deprimați?

Luminița Neagu, psiholog clinician: Nu neapărat. Putem diferenția depresia clinică de tristețea și dezamăgirea firești, care apar în contexte dificile, au o cauză identificabilă și se diminuează treptat. Dacă folosim excesiv termenul „depresie”, riscăm să patologizăm emoțiile normale și să banalizăm suferința celor care au nevoie de ajutor specializat.

Emoțiile plăcute și neplăcute fac parte din experiența noastră umană, însă le evităm adesea pe cele neplăcute din teama de a fi copleșiți, din presiunea de a fi mereu puternici, din rușine, vinovăție sau din norme sociale care asociază vulnerabilitatea cu slăbiciunea. În cazul bărbaților, putem observa depresia și prin iritabilitate sau furie.

Dacă adoptăm pozitivitatea forțată și ideea că gândurile controlează realitatea, putem ajunge să ne reprimăm emoțiile și să ne confruntăm cu anxietate, autocritică și așteptări nerealiste. 

Optimismul ne poate ajuta în perioade dificile, dar numai dacă nu ne neagă suferința. Dacă stările noastre devin persistente, copleșitoare și ne afectează funcționarea zilnică, este recomandat să cerem evaluarea unui specialist.

Care sunt diferențele dintre o perioadă dificilă și depresie

Andreea Manole (caloria.ro): Care sunt lucrurile care diferențiază o perioadă dificilă de o depresie?

Luminița Neagu, psiholog clinician: Într-o perioadă dificilă, emoțiile noastre dureroase sunt de obicei legate de un context clar și se diminuează în timp.

Stresul poate crește, iar energia ne poate scădea, însă starea fluctuează și putem avea în continuare momente de bucurie, plăcere și alinare.

Stima noastră de sine rămâne, în general, neschimbată, iar tristețea este orientată spre situația dificilă. Chiar dacă suntem obosiți sau supărați, ne putem continua activitățile cotidiene, munca și responsabilitățile familiale.

Ne putem simți copleșiți sau ne putem dori ca perioada grea să se încheie, dar gândurile directe de autovătămare sau moarte nu fac parte din reacția obișnuită.

În depresie, simptomele noastre pot apărea fără un motiv clar și sunt prezente aproape zilnic, în cea mai mare parte a zilei, timp de cel puțin două săptămâni. Interesul și plăcerea pentru activitățile obișnuite scad semnificativ sau dispar. Depresia ne afectează profund percepția despre noi înșine și ne poate accentua sentimente de inutilitate, vinovăție nejustificată, autocritică severă și scăderea stimei de sine.

Funcționarea socială, profesională și personală se poate deteriora semnificativ, iar îngrijirea personală și sarcinile obișnuite pot deveni foarte dificile. Putem avea și manifestări fizice și cognitive accentuate, precum: modificări semnificative și neintenționate ale apetitului și greutății, tulburări de somn, precum insomnia sau somnul excesiv, agitație ori lentoare vizibilă, oboseală profundă și dificultăți de concentrare, memorare sau luare a deciziilor.

În depresie putem avea gânduri recurente de moarte, ideație suicidară, cu sau fără un plan, ori tentative de suicid.

Notă: Dacă aceste simptome persistă mai mult de 2 săptămâni și ne afectează calitatea vieții, este recomandat să consultăm un specialist în sănătate mintală (psiholog sau medic psihiatru) pentru o evaluare clinică corectă.

O persoană care suferă de depresie nu este doar „supărată”

Andreea Manole (caloria.ro): Cum arată, de fapt, depresia? Este mereu vorba despre tristețe profundă sau poate apărea și prin lipsă de energie, iritabilitate, retragere sau pierderea interesului pentru lucrurile care înainte ne făceau plăcere?

Luminița Neagu, psiholog clinician: Da. Când avem depresie, nu simțim întotdeauna o tristețe profundă și vizibilă. Putem pierde interesul și plăcerea pentru activități, pasiuni sau relații care înainte ne aduceau bucurie, astfel încât totul ni se pare plat, lipsit de culoare ori de sens.

Uneori vorbim despre „depresie funcțională, în care continuăm să muncim, să zâmbim și să ne îndeplinim responsabilitățile, deși trăim o suferință profundă sau un sentiment de gol interior.

În depresia ascunsă, nu suntem în contact cu ceea ce simțim, motiv pentru care corpul somatizează. Ceea ce este reprimat la nivel mental și emoțional, capătă o expresie la nivelul corpului. (simptome fizice fără cauză medicală).

Dincolo de tristețe, putem resimți oboseală persistentă care nu se ameliorează prin odihnă, lipsă de energie, iritabilitate sau izbucniri de furie, retragere socială, apatie ori amorțeală emoțională. Putem avea și dificultăți de concentrare, memorie și luare a deciziilor, autocritică, vinovăție sau sentimente de inutilitate, precum și tulburări de somn și apetit, modificări ale greutății ori dureri fizice fără o cauză medicală clară. În cazul bărbaților, adolescenților și copiilor, putem observa mai ales iritabilitate și agresivitate, nu tristețe.

Citește și: Insomniile, durerile, balonarea și starea permanentă de alertă pot ascunde traume. Mihaela Svet, psihoterapeut: „Corpul preia și ține emoțiile pe care psihicul conștient nu a reușit să le proceseze” EXCLUSIV

Putem suferi de depresie chiar dacă, din exterior, părem „bine”

Andreea Manole (caloria.ro): Putem avea depresie și să continuăm să mergem la serviciu, să ieșim din casă și să vorbim normal cu cei din jur? Cum poate fi observată într-un astfel de caz?

Luminița Neagu, psiholog clinician: Cum spuneam și mai sus, depresia nu este întotdeauna vizibilă: putem continua să mergem la serviciu, să ieșim din casă și să avem o viață socială aparent normală, deși în interior depunem un efort uriaș pentru a menține această imagine. În limbaj curent, numim uneori această situație „depresie înalt funcțională” sau „depresie mascată”.

Din punct de vedere clinic, în unele cazuri ne putem confrunta cu tulburare depresivă persistentă, caracterizată prin simptome cronice timp de cel puțin doi ani, sau cu un episod depresiv major ușor ori moderat.

Putem observa semne subtile: epuizare accentuată după activități obișnuite, izolare după program, iritabilitate, sarcasm defensiv sau reacții puternice la lucruri minore, pierderea entuziasmului autentic și participarea la conversații mai degrabă din obligație decât din plăcere. Putem experimenta și autocritică, perfecționism, sentimente ascunse de inutilitate sau vinovăție, putem renunța la hobby-uri, putem avea tulburări de somn, un consum crescut de substanțe, alcool, cafea, analgezice ori sedative și simptome fizice recurente, precum dureri de cap, tensiune musculară sau probleme digestive fără o cauză medicală clară.

Pentru că ne păstrăm funcționarea exterioară, putem ezita să cerem ajutor, considerând că nu avem un motiv real sau că simptomele noastre nu sunt suficient de grave. Totuși, consumul interior de energie poate fi foarte mare, iar sprijinul psihologic sau psihiatric ne poate ajuta să prevenim agravarea și epuizarea.

De ce apare depresia chiar și atunci când pare că nu existe motive

Andreea Manole (caloria.ro): De ce apare depresia? Este întotdeauna legată de un eveniment greu din viața unei persoane sau poate apărea și atunci când, din exterior, pare că „totul este în regulă”?

Luminița Neagu, psiholog clinician: Depresia nu are o singură cauză, ci apare prin interacțiunea dintre factori biologici, psihologici și sociali. De aceea, o putem dezvolta după un eveniment dificil, dar și atunci când, din exterior, viața noastră pare să fie în regulă.

Printre factorii biologici se numără vulnerabilitatea genetică, modificările neurotransmițătorilor și ale circuitelor cerebrale implicate în dispoziție, motivație și stres, dar și dezechilibrele hormonale, afecțiunile tiroidiene sau schimbările prin care trecem în timpul sarcinii, după naștere ori la menopauză.

La nivel psihologic, riscul poate fi influențat de gândirea rigidă sau catastrofală, perfecționism, autocritică, stimă de sine scăzută și tipare negative învățate în copilărie. La acestea se pot adăuga experiențele de traumă, abuz, neglijare, pierderea timpurie a unui părinte, izolare socială, lipsa sprijinului și stres cronic.

Ne putem simți vinovați dacă dezvoltăm depresie pentru că avem familie, stabilitate sau succes. Însă această afecțiune nu reflectă lipsa de voință sau absența motivelor de bucurie. Uneori, predispoziția biologică este suficient de puternică pentru ca episodul să apară fără un factor extern evident.

În alte cazuri, depresia apare mai târziu, după ce am trecut printr-o perioadă grea rămânând funcționali, iar stabilitatea ulterioară ne permite să procesăm suferința acumulată. Așadar, depresia este o afecțiune medicală și psihologică reală, pe care o putem avea chiar și în absența unui eveniment declanșator clar.

Stresul, lipsa somnului și izolarea pot favoriza depresia

Andreea Manole (caloria.ro): Stresul prelungit, lipsa somnului, izolarea sau o perioadă în care trecem prin multe schimbări pot contribui la apariția depresiei?

Luminița Neagu, psiholog clinician: Categoric. Stresul prelungit, lipsa somnului, izolarea și schimbările majore sunt factori importanți care ne pot declanșa sau accentua un episod depresiv.

Stresul acumulat ne poate epuiza treptat resursele organismului, chiar fără să ne dăm seama că ne-am suprasolicitat. Când presiunea de la serviciu, din relații sau din zona financiară persistă, sistemul de răspuns la stres rămâne activ, iar nivelul ridicat de cortizol ne poate afecta reglarea emoțională, memoria și capacitatea de a simți plăcere, favorizând epuizarea și deznădejdea.

Somnul și depresia se influențează reciproc. Somnul perturbat poate fi un simptom, dar și un factor de risc, deoarece lipsa odihnei ne afectează procesarea emoțiilor, atenția, memoria și toleranța la frustrare, crescându-ne vulnerabilitatea la anxietate și depresie.

Și izolarea socială are un rol important. Relațiile apropiate ne protejează în fața stresului, iar lipsa lor ne poate accentua singurătatea, sentimentul de inutilitate și ruminația, reducându-ne totodată accesul la validare emoțională și sprijin practic.

Schimbările importante prin care trecem, fie pozitive, precum o promovare, o mutare, căsătoria sau nașterea unui copil, fie negative, precum divorțul, pierderea locului de muncă sau pensionarea, cer un efort mare de adaptare și ne pot afecta rutina, siguranța și sentimentul de control. Când se suprapun mai mulți factori, de exemplu stres intens, nopți nedormite și lipsa sprijinului social, riscul de a avea un episod depresiv crește semnificativ.

Când este nevoie de ajutor specializat

Andreea Manole (caloria.ro): Dacă cineva se regăsește în mai multe dintre aceste stări, ce ar trebui să facă mai departe? Este suficient să încerce să își schimbe rutina și să facă lucruri care îi plac sau este nevoie de ajutor specializat?

Luminița Neagu, psiholog clinician: Dacă ne regăsim în aceste stări, este important să nu le ignorăm și să nu încercăm să trecem singuri prin ele. Depresia ne poate face să simțim că nimic nu mai are sens și că nimeni nu ne poate ajuta, de aceea primul pas este să validăm ceea ce simțim și să cerem sprijin.

Ne putem schimba stilul de viață prin mișcare, un program de somn regulat, ieșiri în natură, reluarea treptată a activităților plăcute și apropierea de cei dragi. Aceste măsuri ne sunt utile în perioadele de stres, oboseală sau adaptare și ne pot ajuta în formele foarte ușoare. 

În depresia clinică însă, rutina și voința nu sunt întotdeauna suficiente, deoarece lipsa de energie și incapacitatea de a simți plăcere ne pot face mobilizarea foarte dificilă.

„Cele mai bune rezultate când combinăm psihoterapia cu schimbările stilului de viață”

Este recomandat să cerem ajutorul unui psiholog, psihoterapeut sau medic psihiatru atunci când simptomele persistă mai mult de două săptămâni, ne afectează munca, relațiile, îngrijirea personală sau activitățile obișnuite ori când simțim epuizare profundă, gol interior, lipsa plăcerii, inutilitate, vinovăție sau deznădejde. Dacă avem gânduri de autovătămare, moarte sau suicid, avem nevoie de ajutor medical și psihologic de urgență.

Concret, putem începe prin a discuta cu cineva de încredere și prin a ne propune pași mici, fără să ne criticăm dacă unele zile sunt mai dificile. Medicul de familie ne poate recomanda analize pentru a exclude cauze medicale ale oboselii și dispoziției scăzute și ne poate trimite către psihiatrie. Psihologul clinician ne poate evalua, psihiatrul ne stabilește diagnosticul și ne recomandă medicație când este necesar, iar psihoterapeutul ne sprijină să înțelegem cauzele, să gestionăm stresul, să ne reconstruim rutina și să schimbăm tiparele negative de gândire.

În general, obținem cele mai bune rezultate când combinăm psihoterapia cu schimbările stilului de viață și, atunci când este indicat, cu tratamentul medicamentos recomandat și monitorizat de medicul psihiatru.

Cum se tratează depresia?

Andreea Manole (caloria.ro): Cum se tratează depresia? Ce rol are psihoterapia și în ce situații poate fi nevoie și de tratament medicamentos?

Luminița Neagu, psiholog clinician: Tratăm depresia personalizat, în funcție de severitatea simptomelor, istoricul și nevoile fiecăruia dintre noi. Putem combina psihoterapia, medicația și schimbările stilului de viață.

Psihoterapia are un rol central: ne ajută să înțelegem factorii care întrețin depresia, să ne schimbăm tiparele de gândire și comportament, să gestionăm stresul și să prevenim recidivele. În formele ușoare și uneori moderate, ne poate fi suficientă, mai ales împreună cu un somn regulat, mișcare, alimentație echilibrată și sprijin social.

Putem avea nevoie de tratament medicamentos în formele moderate sau severe, când simptomele noastre persistă, ne afectează semnificativ funcționarea zilnică ori există risc suicidar. Medicul psihiatru ne stabilește și ne monitorizează medicația, iar în depresia severă obținem, de regulă, cele mai bune rezultate când o asociem cu psihoterapia.

„Nu avem o soluție unică”

Prin cercetările actuale urmărim să alegem mai precis tratamentul. Studiile despre neuroinflamație și biomarkeri sugerează că, dacă avem o inflamație crescută, putem răspunde mai slab la anumite antidepresive, iar identificarea unor profiluri biologice distincte ne-ar putea orienta mai bine selecția medicației.

Studiem tot mai mult și legătura dintre microbiom, inflamație și sănătatea noastră mintală. Unele cercetări descriu un dezechilibru între bacteriile cu rol antiinflamator și cele cu potențial proinflamator, iar psihobioticele, în special anumite tulpini de Lactobacillus și Bifidobacterium, par mai promițătoare ca adjuvant al tratamentului standard decât ca terapie folosită singură.

Mișcarea are, de asemenea, un rol terapeutic important: mersul alert, joggingul, yoga și antrenamentul cu greutăți ne pot reduce simptomele, mai ales în formele ușoare și moderate, însă nu înlocuiesc evaluarea și tratamentul specializat atunci când depresia este severă.

Așadar, nu avem o soluție unică. Pentru un tratament eficient, avem nevoie de o evaluare corectă, de o intervenție adaptată fiecăruia dintre noi, de o relație terapeutică bună și de un plan de prevenire a recidivelor.

Citește și: Legătura invizibilă dintre alimentație și minte. Cum ne influențează ceea ce mâncăm starea psihică și nivelul de energie, conform dieteticianului Haiduc Denisa-Elena EXCLUSIV