Te simți inconfortabil când vezi un burete sau un fagure? Există un nume pentru această reacție

Aproximativ una din șase persoane resimte cel puțin un anumit grad de disconfort atunci când vede grupuri de găuri sau tipare circulare. Imaginează-ți că derulezi pe TikTok și dai peste o imagine cu un receptacul de semințe de lotus sau cu un burete.

Pentru cei mai mulți oameni, imaginea nu înseamnă mare lucru. Pentru alții, însă, reacția poate fi instantanee: li se face greață, simt că li se „încrețește” pielea, sunt cuprinși de dezgust sau de o stare puternică de disconfort și trec imediat mai departe.

Obiectul din fața lor este complet inofensiv. Atunci de ce poate declanșa o reacție atât de intensă?

Fenomenul poartă numele de tripofobie și descrie aversiunea față de grupuri de găuri sau anumite tipare circulare. Cercetările sugerează că aproximativ una din șase persoane resimte într-o anumită măsură disconfort la vederea acestor modele.

Ce este tripofobia?

Deși numele conține termenul „fobie”, tripofobia nu reprezintă pur și simplu o „frică de găuri”. De asemenea, nu este recunoscută drept o tulburare mintală distinctă. Spre deosebire de multe fobii, în cazul tripofobiei, dezgustul este adesea emoția dominantă, mai degrabă decât frica.

Printre factorii declanșatori se numără receptaculele cu semințe de lotus și fagurii de miere, dar și obiecte obișnuite precum bureții, bulele, ciocolata aerată sau căpșunile. Pentru majoritatea persoanelor cu tripofobie, reacțiile sunt ușoare și pot include dezgust, greață, senzația că li se târăște ceva pe piele, frică sau anxietate.

În cazul unui grup mai restrâns de persoane, simptomele pot deveni atât de neplăcute încât acestea ajung să evite anumite imagini, obiecte sau situații. Nivelul de evitare poate fi comparabil cu cel întâlnit în cazul unor fobii specifice, precum arahnofobia, frica de păianjeni.

Cercetările realizate de autoarea articolului au arătat că unele persoane evitau căpșunile, gătitul sau coptul, anumite haine și chiar dușurile din cauza factorilor declanșatori asociați tripofobiei. Aceste exemple arată că, în anumite cazuri, tripofobia poate avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi.

Citește și: De ce îți curge nasul în timp ce mănânci și când ar trebui să te îngrijorezi

De ce se vorbește atât de mult despre tripofobie?

Răspunsul scurt este: rețelele sociale. Articolele din presă, videoclipurile de pe TikTok și comunitățile online au contribuit la transformarea tripofobiei într-un fenomen cunoscut de publicul larg.

Imaginile distribuite pe internet sunt adesea modificate digital tocmai pentru a accentua senzația de disconfort și pentru a provoca reacții cât mai puternice.

Cercetările sugerează, de asemenea, că rețelele sociale pot influența modul în care oamenii experimentează tripofobia. De exemplu, un studiu realizat în 2024 a arătat că aproape două treimi dintre participanți aflaseră despre acest fenomen prin intermediul rețelelor sociale.

Persoanele care auziseră anterior despre tripofobie au raportat reacții mai puternice decât cele care nu știau de existența ei. Acest lucru nu înseamnă însă că rețelele sociale au creat tripofobia. În același studiu, aproximativ un sfert dintre persoanele cu tripofobie nu auziseră niciodată de acest termen.

Prin urmare, rețelele sociale pot contribui la creșterea gradului de conștientizare, dar nu explică de ce anumite persoane au reacții atât de puternice la aceste tipare.

De ce au unii oameni această reacție?

Oamenii de știință încă încearcă să stabilească exact de ce apare tripofobia. În prezent, două explicații principale sunt analizate.

Prima este teoria detectării amenințărilor. Potrivit unor cercetători, imaginile care declanșează tripofobia seamănă cu anumite tipare întâlnite la animale periculoase sau veninoase, inclusiv la șerpi. Conform acestei teorii, oamenii ar fi putut evolua astfel încât să reacționeze negativ la asemenea indicii vizuale, deoarece ele puteau semnala un pericol.

A doua teorie se concentrează pe evitarea bolilor și a contaminării, iar dovezile în sprijinul acestei explicații sunt tot mai numeroase. Grupurile de găuri pot semăna cu leziuni ale pielii, erupții cutanate, paraziți sau semne ale unei infecții. Deși un receptacul de semințe de lotus sau un fagure de miere sunt complet inofensive, asemănarea vizuală ar putea activa mecanisme psihologice dezvoltate de organism pentru a evita contaminarea și bolile.

Ambele teorii pornesc de la ideea că tiparele asociate tripofobiei pot semăna cu lucruri care, în trecut, reprezentau o amenințare pentru sănătatea sau supraviețuirea oamenilor. Cu alte cuvinte, problema nu ar fi neapărat găurile în sine. Creierul ar putea interpreta aceste tipare ca pe un posibil semnal al unui pericol biologic.

Astfel, ceea ce declanșează reacția nu este obiectul în sine, ci ceea ce creierul crede, la nivel subconștient, că ar putea reprezenta acel tipar. Acest mecanism ar putea explica de ce obiecte perfect inofensive provoacă uneori reacții care par mult mai puternice decât ar fi de așteptat în raport cu situația reală.

Citește și: Al doilea creier al organismului se află în sistemul digestiv. Cum influențează intestinele sănătatea, emoțiile și starea de bine

Are nevoie tripofobia de tratament?

Din fericire, majoritatea persoanelor au doar simptome ușoare și nu au nevoie de tratament. Faptul că tripofobia este un fenomen psihologic real și relativ frecvent poate fi, în sine, liniștitor pentru cei care îl experimentează. Dacă însă simptomele provoacă un disconfort important sau încep să afecteze viața de zi cu zi, poate fi util sprijinul unui specialist.

Chiar dacă tripofobia este asociată în principal cu dezgustul, multe persoane experimentează și frică sau anxietate. Din acest motiv, metodele folosite pentru tratarea fobiilor specifice, în special terapiile bazate pe expunere, ar putea fi utile.

Acestea presupun confruntarea treptată și în condiții de siguranță cu imaginile, situațiile sau senzațiile care provoacă disconfort, reducând în același timp comportamentul de evitare. În timp, persoana poate învăța că își poate tolera reacția de disconfort și că răul anticipat nu se produce.

Până de curând, niciun tratament nu fusese testat în mod specific pentru tripofobie. Un studiu publicat recent, la care a participat și autoarea cercetării, a constatat însă că o singură ședință intensivă de tratament, axată pe frică și dezgust, a redus simptomele și i-a ajutat pe participanți să se implice mai mult în activitățile de zi cu zi.

Tripofobia este reală!

Tripofobia nu este doar o curiozitate devenită virală pe internet. Este o experiență psihologică reală, care poate varia de la un simplu disconfort până la o stare de suferință semnificativă. Tot mai multe dovezi sugerează că aceste tipare vizuale ar putea activa mecanisme psihologice foarte vechi, dezvoltate pentru detectarea pericolului, contaminării și bolilor.

Creierul poate reacționa ca și cum ar fi identificat o amenințare, chiar și atunci când aceasta nu există în realitate, potrivit The Independent.