Are sute de milioane de neuroni, mai mulți decât șira spinării iar de sănătatea lui depinde întregul organism. Foto: AI Atunci când trecem printr-o perioadă tensionată, reacțiile organismului nu se limitează la ceea ce simțim la nivelul creierului. Emoțiile puternice pot fi însoțite de dureri abdominale, crampe, senzația de „nod în stomac” sau nevoia de a merge mai des la toaletă. Aceste reacții nu sunt întâmplătoare. În interiorul sistemului digestiv există o rețea impresionantă de neuroni, cunoscută sub numele de sistem nervos enteric, motiv pentru care intestinele sunt numite adesea „al doilea creier”. Acest sistem are capacitatea de a coordona numeroase procese fără ca fiecare dintre ele să fie comandată direct de creierul aflat în cutia craniană. Mai mult, intestinul și creierul comunică permanent, iar această legătură poate influența digestia, percepția durerii, reacțiile la stres și chiar modul în care ne simțim. Ce este, de fapt, „al doilea creier” Sistemul nervos enteric reprezintă o rețea complexă de celule nervoase distribuită de-a lungul tractului gastrointestinal. El se găsește în pereții tubului digestiv, de la esofag până la rect, și este implicat în controlul unor funcții esențiale. Potrivit informațiilor prezentate în literatura de specialitate și în lucrările dedicate conexiunii dintre intestin și creier, această rețea conține peste 100 de milioane de neuroni, un număr mai mare decât cel estimat pentru măduva spinării. Sistemul nervos enteric coordonează contracțiile musculare ale tubului digestiv, contribuie la deplasarea alimentelor și participă la reglarea secrețiilor și a fluxului sanguin local. Unele dintre aceste activități se desfășoară fără intervenția conștientă a creierului. Tocmai această autonomie este unul dintre motivele pentru care specialiștii folosesc comparația cu un „al doilea creier”. Intestinul și creierul sunt într-o comunicare continuă Faptul că sistemul digestiv poate funcționa în mare măsură autonom nu înseamnă că este separat de creier. Dimpotrivă, cele două sisteme nervoase fac permanent schimb de informații. Una dintre principalele căi de comunicare este nervul vag, componentă importantă a conexiunii cunoscute sub numele de axa intestin-creier. Citește și: Balonarea nu ține doar de ceea ce mâncăm. Care sunt cele mai frecvente cauze și ce rol au stresul și lipsa somnului asupra digestiei. Denisa Andrada, nutriționist și antrenor: „Un stil de viață sănătos nu se rezumă doar la alimentație și sport”. EXCLUSIV Această relație explică, cel puțin în parte, de ce stresul poate produce simptome digestive și de ce anumite probleme gastrointestinale pot fi însoțite de modificări ale stării generale de bine. Debra Bradley Ruder, într-un material publicat de Harvard Medical School, explică faptul că sistemul nervos enteric utilizează multe dintre aceleași tipuri de celule și substanțe chimice întâlnite în creier. El are rol în digestie și poate transmite creierului semnale atunci când ceva nu funcționează corespunzător. La rândul său, medicul Braden Kuo, co-director executiv al Center for Neurointestinal Health de la Massachusetts General Hospital și profesor asistent de medicină la Harvard Medical School, subliniază importanța comunicării dintre cele două sisteme. Potrivit specialistului, schimbul permanent de informații dintre intestin și creier poate influența felul în care percepem simptomele gastrointestinale, dar și modul în care ne simțim și calitatea vieții. Foto: Magnific.com De ce apar „fluturii în stomac” atunci când avem emoții Expresii precum „am un nod în stomac”, „simt ceva în burtă” sau „am fluturi în stomac” au o explicație fiziologică. Atunci când organismul trece prin stres sau emoții puternice, sistemul nervos poate modifica activitatea tractului digestiv. În funcție de persoană și de situație, pot apărea crampe, senzația de disconfort, accelerarea tranzitului intestinal sau, dimpotrivă, încetinirea acestuia. Prin urmare, senzațiile pe care le avem în abdomen atunci când suntem speriați, emoționați sau tensionați nu sunt doar „în imaginația noastră”. Ele reflectă interacțiunea dintre sistemul nervos și tractul gastrointestinal. Acest mecanism este unul dintre motivele pentru care sănătatea digestivă și starea psihică sunt analizate tot mai des împreună. Intestinul are un rol important în starea generală de sănătate Sistemul digestiv nu are doar misiunea de a procesa alimentele. Prin digestie și absorbție, organismul obține substanțele nutritive de care celulele au nevoie pentru a funcționa. Medicul epidemiolog Irina Alecu atrage atenția asupra importanței acestei zone pentru starea generală a organismului. „Tot microbiomul intestinal favorizează o absorbție corectă a nutrienților, care ne sprijină și ne furnizează tot ce avem nevoie pentru a funcționa”, explică specialistul, scrie adevărul. Potrivit medicului, componentele neurologice ale sistemului nervos autonom, împreună cu terminațiile nervoase din zona digestivă, contribuie la modul în care organismul primește și utilizează substanțele necesare. „Nu degeaba se spune că al doilea creier este în intestine, pentru că de acolo pleacă tot ce este nevoie pentru a funcționa. Noi funcționăm prin intermediul alimentației. Dacă ne alimentăm corect și avem o microbiotă corectă care să absoarbă toți nutrienții, atunci toate componentele organismului funcționează”, mai spune Irina Alecu. Citește și: Consumul de apă în timpul meselor vă ajută sau dăunează digestiei? Microbiomul, una dintre piesele importante ale acestui mecanism În discuția despre sănătatea intestinală apare inevitabil și microbiomul. Tractul digestiv găzduiește un număr foarte mare de microorganisme, iar compoziția acestui ecosistem poate varia de la o persoană la alta. Microbiota intestinală este implicată în procese importante pentru organism, inclusiv digestia anumitor componente alimentare, interacțiunea cu sistemul imunitar și reglarea unor mecanisme metabolice. De aceea, alimentația, stilul de viață și starea microbiomului sunt considerate factori importanți atunci când este analizată sănătatea digestivă. „Foarte multă lume constată că atunci când are emoții se produce o instabilitate la nivel abdominal, merge mai des la toaletă, are senzație de «ghem» în stomac. Tocmai aceste simptome ne indică faptul că acolo, în abdomen, este un centru important al organismului”, explică Irina Alecu. Specialistul consideră că sănătatea intestinală trebuie privită ca parte a stării generale de sănătate, deoarece organismul depinde de capacitatea sistemului digestiv de a procesa alimentele și de a absorbi nutrienții. Legătura dintre intestin și sănătatea mintală este studiată și la copii Relația dintre microbiom, sistemul nervos și sănătatea mintală reprezintă un domeniu de cercetare aflat în dezvoltare. Unele studii au analizat inclusiv dacă particularitățile microbiomului din primii ani de viață pot fi asociate cu anumite manifestări emoționale apărute ulterior, notează harvard.edu. Un studiu realizat de cercetători de la UCLA Health a urmărit această posibilă legătură la copii. Cercetarea a identificat o asociere între anumite caracteristici ale microbiomului intestinal din copilăria timpurie și apariția ulterioară a unor simptome de tip internalizant, categorie în care intră manifestări asociate anxietății și depresiei. Rezultatele nu demonstrează că anumite bacterii intestinale provoacă direct depresia sau anxietatea. Cercetătorii au identificat însă mecanisme care merită investigate în continuare, inclusiv posibila legătură dintre microbiom și conectivitatea unor rețele cerebrale implicate în procesarea emoțiilor. Will Huston, reprezentant al UCLA Health, a explicat că rezultatele sugerează posibilitatea ca microorganismele prezente în primii ani de viață să aibă un rol în dezvoltarea circuitelor cerebrale asociate sănătății emoționale. La rândul său, medicul Bridget Callaghan, coordonatoarea studiului, a atras atenția asupra importanței identificării și gestionării timpurii a simptomelor de anxietate și depresie la copii. Serotonina nu este produsă doar de creier Un alt motiv pentru care intestinul este atât de interesant pentru cercetători îl reprezintă substanțele chimice pe care le produce. Sistemul digestiv este implicat în producerea și reglarea unor molecule care participă la comunicarea dintre celule și sistemul nervos. Serotonina este una dintre cele mai cunoscute. Este important însă să nu fie simplificată excesiv afirmația potrivit căreia „intestinul produce hormonul fericirii”. Cea mai mare parte a serotoninei organismului este produsă în tractul gastrointestinal, unde are numeroase funcții legate de digestie și motilitate. Rolul serotoninei din intestin nu este identic cu cel al serotoninei din creier, iar relația dintre producția intestinală și starea psihică este mult mai complexă. Prin urmare, intestinul nu este un „creier” în sensul propriu al cuvântului. Nu gândește, nu ia decizii și nu poate îndeplini funcțiile cognitive ale creierului. Termenul de „al doilea creier” este folosit pentru a descrie complexitatea sistemului nervos enteric și capacitatea acestuia de a controla independent numeroase procese digestive. De ce contează sănătatea intestinală Dincolo de comparația spectaculoasă cu un al doilea creier, mesajul esențial este unul simplu: sistemul digestiv este strâns legat de restul organismului. Alimentația, digestia, absorbția nutrienților, microbiomul, sistemul imunitar și comunicarea cu sistemul nervos formează o rețea complexă de interacțiuni. „Sănătatea intestinală pune, practic, bazele sănătății întregului organism”, afirmă Irina Alecu. Așadar, atunci când spunem că „simțim în stomac” o emoție sau că stresul ne afectează digestia, nu este doar o metaforă. În spatele acestor senzații se află o rețea nervoasă extrem de complexă, capabilă să funcționeze în mare parte independent, dar aflată într-un dialog permanent cu creierul. Distribuie articolul pe: