10 afecțiuni care ar putea avea legătură cu boala Alzheimer cu ani înainte de diagnostic. Ce au descoperit cercetătorii

Vertijul, depresia, durerile de cap și alte afecțiuni ar putea fi mai frecvente cu câțiva ani înainte de diagnosticarea bolii Alzheimer cu debut precoce, arată un studiu realizat în Finlanda. Cercetătorii au analizat dosarele medicale a peste 4.400 de persoane și au observat că diferențele dintre pacienții care au dezvoltat boala și cei care nu au primit acest diagnostic erau mai evidente în ultimii cinci ani dinaintea depistării.

Descoperirile ar putea contribui la o mai bună înțelegere a semnelor care apar înainte de diagnostic, însă specialiștii subliniază că aceste afecțiuni nu reprezintă dovezi certe ale bolii Alzheimer și nu pot fi folosite, în prezent, pentru a o prezice cu siguranță.

Studiul a fost publicat în revista științifică Alzheimer’s & Dementia și s-a concentrat asupra formei de Alzheimer cu debut precoce, diagnosticată înainte de vârsta de 65 de ani.

Cum a fost realizat studiul

Cercetătorii au analizat dosarele medicale ale 407 persoane diagnosticate cu Alzheimer cu debut precoce și ale altor 4.035 de persoane de vârste și sexe similare, care nu aveau acest diagnostic. Analiza a urmărit afecțiunile înregistrate în cei 15 ani anteriori diagnosticului. Vârsta medie la care a fost identificată boala în grupul studiat a fost de 60 de ani.

Rezultatele au arătat că anumite probleme de sănătate apăreau mai frecvent la persoanele care au fost diagnosticate ulterior cu Alzheimer. Diferențele erau deosebit de evidente în cei cinci ani dinaintea depistării bolii.

De asemenea, cercetătorii au observat o creștere importantă a numărului de vizite medicale în perioada imediat anterioară diagnosticului și în jurul momentului în care acesta a fost stabilit. Acest lucru ar putea reflecta apariția unor simptome sau agravarea unor probleme care au determinat pacienții să solicite mai des ajutor medical.

Citește și: Cercetătorii au identificat un posibil mecanism implicat în Alzheimer. O proteină ar putea contribui la afectarea celulelor nervoase

Afecțiuni care ar putea avea legătură cu Alzheimer

Potrivit rezultatelor, următoarele afecțiuni au fost înregistrate semnificativ mai frecvent în rândul persoanelor diagnosticate ulterior cu Alzheimer cu debut precoce, comparativ cu cele din grupul de control:

Afecțiune	Persoane diagnosticate ulterior cu Alzheimer	Persoane fără diagnostic de Alzheimer
Vertij	5,9%	2,1%
Depresie	5,7%	2,3%
Dureri de cap	4,9%	1,6%
Accident vascular cerebral (AVC)	4,4%	2,0%
Tulburări asociate consumului de alcool	3,4%	1,4%
Afecțiuni cerebrale	2,9%	0,9%
Afecțiuni ale tiroidei	2,5%	0,8%
Epilepsie	2,2%	0,7%
Delir	1,5%	0,1%
Afecțiuni ale urechii, nasului și gâtului	5,2%	2,9%

Vertijul, care se manifestă prin senzația că persoana sau mediul din jur se învârte, a fost înregistrat la 5,9% dintre persoanele diagnosticate ulterior cu Alzheimer, față de 2,1% în grupul de control. Diferențe importante au fost observate și în cazul depresiei și al durerilor de cap.

Aceste procente descriu frecvența afecțiunilor în cele două grupuri analizate. Ele nu înseamnă că persoanele care suferă de una dintre aceste probleme vor dezvolta în mod inevitabil Alzheimer.

De ce pot apărea schimbări cu ani înainte de diagnostic

Modificările asociate bolii Alzheimer încep cu mult înainte ca problemele de memorie și de gândire să devină suficient de evidente pentru a permite stabilirea unui diagnostic.

„Se știe că modificările neuropatologice asociate bolii Alzheimer încep cu cel puțin 15-20 de ani înainte de apariția simptomelor cognitive clinice”, a explicat Suvi-Johanna Krüger, medic, doctor în științe și coautoare a studiului, într-un comunicat de presă.

Cercetătoarea a subliniat și faptul că majoritatea studiilor anterioare s-au concentrat asupra bolii Alzheimer cu debut tardiv, în timp ce forma diagnosticată înainte de 65 de ani este mai puțin cercetată.

Unele dintre afecțiunile identificate în studiu ar putea fi factori care contribuie la riscul de îmbolnăvire. Altele ar putea reflecta simptome timpurii sau schimbări care apar în faza premergătoare manifestărilor clinice evidente. Deocamdată, însă, cercetarea nu poate stabili cu certitudine ce mecanisme explică aceste asocieri.

Ce limite are cercetarea

Studiul a fost unul observațional, ceea ce înseamnă că cercetătorii au analizat legăturile dintre afecțiunile înregistrate și diagnosticul ulterior, fără să poată demonstra o relație directă de cauzalitate.

„Studiul nostru nu poate determina dacă aceste afecțiuni provoacă boala Alzheimer cu debut precoce sau dacă sunt consecințe ale procesului patologic subiacent”, a precizat Krüger.

Potrivit cercetătoarei, unele probleme de sănătate ar putea reprezenta factori de risc, în timp ce altele ar putea fi manifestări timpurii ale bolii.

Autorii au menționat și alte limite. Nu au putut verifica independent toate diagnosticele medicale și nici nu au putut evalua severitatea bolii la fiecare pacient. În plus, rezultatele obținute în Finlanda nu se aplică automat și altor populații.

Factorii genetici, stilul de viață și condițiile socioeconomice ar putea influența, de asemenea, rezultatele observate.

Pentru a clarifica aceste aspecte, sunt necesare studii mai ample, care să includă biomarkeri ai bolii, informații genetice și evaluări clinice detaliate. Aceste cercetări ar putea arăta dacă tiparele identificate sunt utile pentru îmbunătățirea depistării precoce a bolii Alzheimer.

Citește și: APOE4, gena asociată cu Alzheimer, ascunde o vulnerabilitate

Când ar trebui să mergi la medic

Prezența uneia dintre afecțiunile menționate nu înseamnă automat că există un risc ridicat de Alzheimer. Vertijul, depresia și durerile de cap pot avea numeroase cauze, iar interpretarea lor depinde de simptomele asociate, de istoricul medical și de evoluția în timp.

Totuși, este important să soliciți o evaluare medicală dacă observi probleme persistente de memorie, dificultăți de concentrare sau schimbări ale capacității de a gândi și de a desfășura activitățile obișnuite. Medicul poate stabili dacă sunt necesare investigații suplimentare și poate identifica eventuale cauze tratabile.

În cazul unor simptome bruște, precum pierderea echilibrului însoțită de slăbiciune pe o parte a corpului, tulburări de vorbire sau o durere de cap extrem de intensă, este necesară evaluarea medicală de urgență, deoarece acestea pot indica o problemă acută, inclusiv un accident vascular cerebral.

„Diagnosticul precoce este important deoarece, în stadiile timpurii ale bolii, sunt disponibile mai multe opțiuni de tratament și sprijin”, a explicat Krüger.

Depistarea la timp le poate oferi, de asemenea, pacienților și familiilor acestora mai mult timp pentru a se pregăti pentru viitor și pentru a accesa serviciile de sprijin de care au nevoie.