Vitamina ieftină care ar putea încetini îmbătrânirea biologică

O vitamină cunoscută pentru rolul său în menținerea sănătății oaselor ar putea avea efecte importante și asupra procesului de îmbătrânire. Un studiu realizat de cercetători de la Harvard a scos în evidență o posibilă legătură între administrarea vitaminei D și protejarea telomerilor, structuri care au un rol esențial în menținerea stabilității materialului genetic.

Rezultatele au atras atenția comunității științifice deoarece sugerează că această vitamină ar putea influența anumite mecanisme ale îmbătrânirii biologice. Cercetarea nu demonstrează însă că vitamina D poate opri îmbătrânirea sau că administrarea suplimentelor garantează o viață mai lungă. Este vorba despre un posibil beneficiu care trebuie analizat în continuare.

Citește și: 5 alimente și băuturi care pot influența modul în care organismul folosește vitamina D

Ce legătură există între vitamina D și îmbătrânirea organismului

Vitamina D este cunoscută mai ales pentru contribuția sa la absorbția calciului și la menținerea sănătății sistemului osos. Ea participă și la funcționarea normală a sistemului imunitar și are un rol în mai multe procese din organism.

Cercetătorii sunt interesați însă și de posibila sa influență asupra telomerilor. Aceste structuri se găsesc la capetele cromozomilor și au rolul de a proteja informația genetică. Ele pot fi asemănate cu învelișurile de plastic de la capetele șireturilor, care împiedică destrămarea acestora.

Pe măsură ce celulele se divid, telomerii tind să se scurteze. Fenomenul este asociat cu înaintarea în vârstă, iar scurtarea lor accelerată a fost pusă în legătură cu anumite probleme de sănătate.

De-a lungul timpului, unele cercetări au observat că persoanele care au concentrații mai mari de vitamina D în sânge tind să aibă telomeri mai lungi. Noul studiu a urmărit să afle dacă administrarea suplimentelor poate influența acest proces.

Ce au descoperit oamenii de știință după patru ani

Cercetarea a inclus aproximativ 1.000 de persoane cu vârste de cel puțin 50 de ani. Participanții au fost împărțiți în două grupuri, în mod aleatoriu.

Unul dintre grupuri a primit zilnic câte 2.000 de unități internaționale de vitamina D. Celălalt grup a primit un placebo, adică un produs fără substanța activă testată.

Participanții au fost monitorizați timp de patru ani. La finalul perioadei, cercetătorii au comparat evoluția telomerilor în cele două grupuri.

Rezultatele au arătat că persoanele care au luat vitamina D au prezentat o scurtare mai redusă a telomerilor. Mai exact, ritmul de scurtare a fost de peste două ori mai mic decât în grupul care a primit placebo.

Cercetătorii au mai observat și diferențe în privința unor indicatori legați de sănătate. În grupul care a primit vitamina D au fost raportate mai puține boli autoimune și valori mai scăzute ale anumitor markeri inflamatori.

JoAnn Manson, profesoară la Harvard Medical School și autoarea principală a cercetării, a explicat că rezultatele indică un posibil rol al vitaminei D în încetinirea unor mecanisme asociate îmbătrânirii biologice și bolilor cronice care apar mai frecvent odată cu vârsta.

De ce sunt importanți telomerii

Telomerii funcționează ca un sistem de protecție pentru cromozomi. Ei contribuie la păstrarea integrității materialului genetic în timpul diviziunii celulare.

Scurtarea lor este un proces natural. Totuși, atunci când se produce într-un ritm accelerat, poate fi asociată cu îmbătrânirea celulară și cu un risc mai mare pentru anumite afecțiuni.

Inflamația cronică este unul dintre factorii care pot influența acest proces. Potrivit explicațiilor oferite de JoAnn Manson, vitamina D ar putea avea un efect indirect asupra telomerilor prin reducerea inflamației.

Această ipoteză este una dintre explicațiile pentru care cercetătorii continuă să analizeze legătura dintre vitamina D, sistemul imunitar și îmbătrânirea organismului.

Este important de precizat că lungimea telomerilor nu reprezintă singurul indicator al vârstei biologice. Îmbătrânirea este un proces complex, influențat de genetică, alimentație, activitate fizică, somn, expunerea la factori de mediu și starea generală de sănătate.

Ce cantitate de vitamina D este recomandată zilnic

Doza folosită în cercetare a fost de 2.000 UI pe zi. Aceasta nu trebuie confundată cu aportul zilnic recomandat pentru întreaga populație.

Recomandările Academiei Naționale de Medicină din Statele Unite indică un aport de aproximativ 600 UI pe zi pentru adulții cu vârste de până la 70 de ani. După această vârstă, cantitatea recomandată crește la 800 UI pe zi.

Există însă diferențe între recomandările organizațiilor medicale. Necesarul poate depinde de vârstă, alimentație, expunerea la soare, anumite afecțiuni și capacitatea organismului de a absorbi nutrienții.

JoAnn Manson a menționat că, pentru persoanele care consideră că nu obțin suficientă vitamina D prin alimentație și expunerea la soare, un supliment cu 1.000-2.000 UI pe zi ar putea reprezenta o opțiune rezonabilă. Această cantitate nu este însă o recomandare universală și nu înlocuiește sfatul medicului.

Nici testarea nivelului de vitamina D în sânge nu este recomandată automat tuturor adulților sănătoși. Decizia trebuie luată în funcție de situația fiecărei persoane și de eventualii factori de risc.

Din ce alimente poate fi obținută vitamina D

Organismul poate primi vitamina D atât din alimentație, cât și prin sinteza acesteia la nivelul pielii, în urma expunerii la lumina soarelui.

Printre sursele alimentare se numără peștele gras, în special somonul, sardinele și tonul. Unele ciuperci, mai ales cele expuse la lumina ultravioletă, pot conține și ele vitamina D.

Citește și: Vitamina D ar putea regla răspunsul sistemului imunitar la bacteriile intestinale în bolile inflamatorii intestinale, arată un nou studiu

În anumite țări, vitamina este adăugată în produse precum laptele, băuturile vegetale, cerealele sau sucul de portocale. Aceste produse sunt cunoscute drept alimente fortificate.

Există și persoane care prezintă un risc mai mare de deficit. Printre acestea se pot afla vârstnicii care locuiesc în centre de îngrijire, persoanele cu afecțiuni digestive care afectează absorbția nutrienților și pacienții cu anumite probleme ale sănătății osoase.

Persoanele care au o alimentație foarte restrictivă sau care se expun rar la soare pot avea, de asemenea, nevoie de o evaluare individuală.

De ce suplimentele nu trebuie administrate în cantități mari

Faptul că vitamina D ar putea avea efecte benefice nu înseamnă că dozele mai mari oferă automat rezultate mai bune.

Excesul poate duce la creșterea concentrației de calciu în sânge. În situații grave, toxicitatea vitaminei D poate provoca greață, vărsături, slăbiciune, sete excesivă, urinare frecventă și probleme renale.

JoAnn Manson a atras atenția că dozele foarte mari, în special cele care depășesc 10.000 UI pe zi, pot fi asociate cu efecte toxice. Prin urmare, suplimentele nu ar trebui luate în cantități mari fără recomandare medicală.

Administrarea vitaminei D trebuie adaptată nevoilor fiecărei persoane. Un medic poate stabili dacă este necesar un supliment și în ce doză, în funcție de alimentație, istoricul medical și eventualele analize.

Mișcarea și alimentația rămân esențiale pentru o îmbătrânire sănătoasă

Cercetătorii subliniază că o vitamină nu poate înlocui obiceiurile care susțin sănătatea pe termen lung. Activitatea fizică regulată, o alimentație echilibrată și menținerea unei greutăți adecvate au un rol important în reducerea riscului de boli cronice.

Plimbările în aer liber pot contribui la menținerea unui stil de viață activ și oferă organismului ocazia de a sintetiza vitamina D prin expunerea pielii la soare. Timpul necesar diferă însă în funcție de anotimp, oră, tipul de piele și alți factori. Expunerea neprotejată și prelungită la soare nu este recomandată.

Sursa: nypost.com