Cum să îți organizezi mai bine timpul în această toamnă. 6 obiceiuri recomandate de terapeuți pentru mai puțin stres și mai multă liniște

Toamna aduce schimbări în programul zilnic. Vacanțele se încheie, copiii revin la școală, iar responsabilitățile de la serviciu și cele familiale încep să se adune. Pentru multe persoane, această perioadă vine cu un ritm mai alert și cu senzația că timpul nu mai este suficient pentru toate activitățile.

În încercarea de a rezolva cât mai multe lucruri, oamenii ajung adesea să își neglijeze propriile nevoi. Pauzele dispar din program, timpul liber devine tot mai scurt, iar odihna este amânată pentru momente mai potrivite. În cele din urmă, această aglomerație poate duce la epuizare, iritabilitate și dificultăți de concentrare.

Specialiștii în sănătate mintală atrag atenția că protejarea timpului personal nu ar trebui să înceapă abia atunci când stresul devine greu de suportat. Este mai eficient să existe câteva limite încă de la începutul zilei. Acestea ajută la păstrarea unui echilibru între muncă, familie și activitățile care aduc satisfacție.

Terapeuții recomandă câteva schimbări simple, care pot fi introduse treptat în rutina zilnică. Nu presupun un program strict sau renunțarea la responsabilități. Scopul lor este să reducă presiunea și să ofere mai mult control asupra timpului.

De ce toamna este un moment potrivit pentru schimbarea obiceiurilor

Trecerea de la vară la toamnă modifică ritmul multor familii. Încep cursurile școlare, reapar activitățile extrașcolare, iar programul de lucru poate deveni mai încărcat. În același timp, oamenii încearcă să își reia proiectele personale și să recupereze lucrurile amânate în timpul vacanței.

Ciara Bogdanovic, psihoterapeut și specialist în terapie de familie, explică faptul că, atunci când agenda se umple, activitățile importante pentru starea de bine ajung adesea pe ultimul loc. Odihna, timpul petrecut în cuplu și pasiunile personale sunt primele sacrificate.

Citește și: Cum te deconectezi de la serviciu după o zi de muncă. Ritualurile de seară care te ajută să reduci stresul

Nicholas Desisto, un alt specialist în domeniul sănătății mintale, atrage atenția asupra unor semnale care pot indica faptul că o persoană și-a asumat prea multe responsabilități. Printre acestea se numără amânarea frecventă a sarcinilor, iritabilitatea, vorbitul accelerat și senzația că gândurile nu se mai opresc.

Aceste manifestări pot apărea atunci când programul devine prea solicitant. O soluție este încetinirea ritmului și stabilirea unor priorități clare. Nu toate lucrurile trebuie rezolvate imediat, iar unele activități pot fi amânate fără consecințe importante.

Sarah Razo, psihoterapeut, recomandă folosirea schimbării de sezon ca pe o ocazie de evaluare a obiceiurilor. Este un moment bun pentru a identifica activitățile care consumă prea mult timp și pentru a face loc lucrurilor care contribuie la echilibrul personal.

1. Începe și încheie ziua cu câteva minute de reflecție

Un prim obicei recomandat de terapeuți este rezervarea unui moment de liniște dimineața și seara. Chiar dacă pare un lucru neînsemnat, această pauză poate ajuta la identificarea nevoilor personale.

Dimineața, este util să te gândești la activitățile care trebuie rezolvate și la felul în care vrei să arate ziua. În loc să începi imediat să verifici mesajele și e-mailurile, acordă-ți câteva minute pentru a-ți organiza gândurile.

Seara, merită să analizezi cum te-ai simțit pe parcursul zilei. Ai avut suficient timp pentru tine? Ai reușit să te odihnești? Ai acceptat mai multe responsabilități decât puteai duce?

Oboseala accentuată, iritabilitatea și lipsa dorinței de a participa la activități care înainte îți făceau plăcere pot indica faptul că programul trebuie ajustat.

Aceste momente de reflecție nu trebuie să dureze mult. Important este să devină o parte constantă a rutinei.

2. Rezervă timp pentru activitățile care îți fac plăcere

O greșeală frecventă este organizarea întregii zile în jurul obligațiilor. Serviciul, cumpărăturile, treburile casnice și responsabilitățile familiale ocupă aproape tot programul. Activitățile personale sunt lăsate pentru momentele în care rămâne timp liber.

Terapeuții recomandă schimbarea acestei abordări. În loc să aștepți să termini toate sarcinile, este mai bine să incluzi din start în program lucrurile care îți aduc bucurie.

Poate fi vorba despre citirea câtorva pagini dintr-o carte, o plimbare, ascultarea muzicii sau o activitate practicată din pasiune.

Ciara Bogdanovic oferă exemplul unei pauze de 15 minute în fiecare dimineață, dedicată lecturii. În acest interval, telefonul poate rămâne deoparte, iar mesajele de serviciu pot aștepta.

Ideea este ca ziua să nu fie începută direct cu solicitările celorlalți. Un astfel de obicei poate contribui la un ritm mai echilibrat și la o stare de spirit mai bună.

3. Stabilește reguli clare pentru a separa responsabilitățile

Atunci când activitățile profesionale și cele personale se amestecă permanent, devine dificil să te concentrezi asupra unui singur lucru.

De exemplu, un părinte care își duce copilul la un meci sau la o activitate sportivă poate ajunge să verifice constant telefonul și mesajele de serviciu. În acest fel, timpul petrecut alături de copil nu mai este unul cu adevărat dedicat familiei.

Specialiștii recomandă stabilirea unor reguli simple. Telefonul poate fi trecut pe modul silențios în timpul activităților personale, iar verificarea e-mailurilor poate fi amânată până la revenirea la programul de lucru.

Aceeași regulă poate fi aplicată și acasă. După încheierea programului profesional, este util să existe un interval în care atenția să fie îndreptată către familie sau către propria persoană.

Limitele nu trebuie să fie complicate. Ele trebuie să fie clare și respectate în mod constant.

4. Include pauzele în programul zilnic

Pauzele sunt adesea primele lucruri eliminate atunci când agenda devine aglomerată. Unele persoane sar peste masa de prânz, altele lucrează ore întregi fără să se ridice de la birou.

Pe termen lung, un astfel de ritm poate accentua oboseala și poate reduce capacitatea de concentrare.

Sarah Razo recomandă programarea pauzelor în calendar, la fel ca orice altă întâlnire importantă. Astfel, există mai puține șanse ca acestea să fie uitate sau înlocuite cu alte sarcini.

Citește și: Legătura dintre somn, stres și kilograme. De ce mâncăm mai mult sau mai „prost” în perioadele grele. Denisa Alb, nutriționist dietetician: „Nu înseamnă că ți-a dispărut voința” EXCLUSIV

O pauză poate însemna o masă luată fără grabă, câteva minute de mers pe jos sau puțină mișcare în aer liber.

Ajutorul celor apropiați poate fi, de asemenea, important. Părinții pot împărți responsabilitățile legate de transportul copiilor la activități, iar unele sarcini pot fi preluate de membrii familiei sau de prieteni.

Totodată, este important să înveți să refuzi politicos invitațiile atunci când simți că nu mai ai energie pentru alte activități.

Nu este necesar să participi la fiecare întâlnire sau eveniment. Timpul de odihnă trebuie protejat la fel ca celelalte responsabilități.

5. Notează sarcinile în loc să încerci să le ții minte pe toate

O altă recomandare a specialiștilor este folosirea unei liste pentru organizarea activităților. Nu este nevoie de o agendă sofisticată sau de o aplicație specială. O foaie de hârtie și un pix pot fi suficiente.

Nicholas Desisto explică faptul că notarea lucrurilor care trebuie rezolvate ajută la eliberarea minții de presiunea de a reține permanent toate detaliile.

Atunci când apar mai multe sarcini, acestea pot fi trecute pe o listă. Ulterior, pot fi împărțite în funcție de importanță și de termenul până la care trebuie finalizate.

De exemplu, plata unei facturi sau rezolvarea unei probleme urgente poate avea prioritate față de o activitate care poate aștepta câteva zile.

Această metodă ajută la evitarea senzației că toate lucrurile trebuie făcute simultan.

6. Învață să spui „nu” și cere ajutor atunci când ai nevoie

Una dintre cele mai importante limite personale este capacitatea de a refuza anumite solicitări.

Multe persoane acceptă invitații, favoruri sau responsabilități suplimentare chiar și atunci când nu mai au timp. Uneori, motivul este teama de a dezamăgi sau de a crea impresia că nu sunt suficient de disponibile.

Potrivit terapeutului Nicholas Desisto, oamenii ajung adesea să își organizeze viața în funcție de așteptările celorlalți, în loc să țină cont de propriile nevoi.

Un refuz politicos nu înseamnă lipsă de respect sau dezinteres. Înseamnă că persoana respectivă își cunoaște limitele și încearcă să nu își încarce programul peste măsură.

La fel de important este să ceri ajutor. Nu toate responsabilitățile trebuie gestionate de o singură persoană. O discuție cu un prieten, un membru al familiei sau un coleg poate aduce o perspectivă diferită și poate face o situație dificilă mai ușor de rezolvat.

Cum te ajută limitele personale să ai o toamnă mai liniștită

Stresul nu apare întotdeauna din cauza unui eveniment major. De multe ori, se acumulează treptat, prin decizii aparent neînsemnate.

Acceptarea unei mici rugăminți, prelungirea programului de lucru cu încă o oră sau renunțarea la o pauză pot părea lucruri ușor de gestionat. Însă, atunci când se repetă zilnic, acestea pot duce la suprasolicitare.

Ciara Bogdanovic atrage atenția că respectarea limitelor personale ajută la prevenirea acestei acumulări de responsabilități. Oamenii trebuie să fie atenți la timpul și energia pe care le oferă celorlalți.

De asemenea, există tendința de a prelua problemele celor din jur și de a încerca să găsești soluții pentru toată lumea. Deși dorința de a ajuta este firească, nu este sănătos să simți că trebuie să rezolvi fiecare situație.

Toamna poate deveni un moment potrivit pentru reorganizarea programului. Activitățile care nu mai sunt utile pot fi eliminate, iar timpul câștigat poate fi folosit pentru odihnă, familie și preocupări personale.

Mesajul specialiștilor este simplu: nu poți avea grijă de toate responsabilitățile dacă îți neglijezi constant propria stare de bine. Stabilirea unor limite, organizarea mai atentă a zilei și acceptarea ajutorului pot face diferența între un program copleșitor și unul echilibrat.

Sursa: realsimple.com