Un studiu pune sub semnul întrebării temerile legate de alimentele ultraprocesate și cancer

Un studiu de amploare, care a urmărit peste 460.000 de americani timp de aproape 19 ani, aduce noi informații în dezbaterea privind legătura dintre alimentele ultraprocesate și cancerul colorectal. Cercetătorii nu au identificat o asociere între consumul total al acestor produse și o incidență mai mare a bolii. Analiza pe categorii alimentare a scos însă la iveală diferențe importante: unele produse ultraprocesate au fost asociate cu rate mai mici de cancer, în timp ce altele au prezentat o legătură cu un risc mai ridicat.

Cercetarea a fost coordonată de Erikka Loftfield, de la Institutul Național al Cancerului din Statele Unite, și publicată pe 15 octombrie în revista cu acces liber PLOS Medicine. Rezultatele sugerează că efectele alimentelor ultraprocesate asupra sănătății ar putea depinde în mare măsură de compoziția lor, nu doar de gradul de procesare.

Alimentele ultraprocesate reprezintă peste jumătate din caloriile consumate de adulții americani. În ultimii ani, acestea au fost tot mai atent analizate din cauza posibilelor legături cu afecțiuni cronice, inclusiv cancerul colorectal. Categoria este însă foarte diversă și cuprinde produse cu profiluri nutriționale diferite, ceea ce face dificilă evaluarea lor ca un singur grup.

De exemplu, unele produse ultraprocesate pe bază de cereale integrale sau lactate au fost asociate cu un risc mai scăzut de cancer colorectal, în timp ce carnea procesată este cunoscută pentru legătura sa cu un risc mai ridicat. Prin urmare, cercetătorii au vrut să afle dacă simplul fapt că un aliment este ultraprocesat reprezintă un indicator suficient pentru evaluarea efectelor sale asupra sănătății.

Studiu despre alimentele ultraprocesate și cancer

Pentru a investiga posibilele diferențe, echipa a analizat datele medicale și alimentare ale 461.682 de americani, cu vârste între 50 și 71 de ani la momentul includerii în studiul NIH-AARP Diet and Health Study, în perioada 1995-1996.

La începutul cercetării, participanții au completat chestionare despre frecvența cu care consumau diferite alimente. Pe baza răspunsurilor, oamenii de știință au estimat cantitatea de produse ultraprocesate din dieta fiecărei persoane.

Monitorizarea a continuat până în 2018, perioada mediană de urmărire fiind de 18,8 ani. Astfel, cercetătorii au putut analiza legătura dintre obiceiurile alimentare și apariția cancerului colorectal pe parcursul a aproape două decenii.

Rezultatul principal a fost că nu s-a observat o asociere între consumul total de alimente ultraprocesate și incidența cancerului colorectal. Cu alte cuvinte, persoanele care consumau cantități mai mari din această categorie de produse nu au prezentat, în ansamblu, rate mai ridicate ale bolii. Imaginea s-a schimbat însă atunci când cercetătorii au analizat separat diferitele tipuri de alimente.

Citește și: 3 adevăruri și un mit despre alimentele ultraprocesate, potrivit nutriționiștilor

Alimente ultraprocesate cu rate mai mici de cancer

Consumul mai ridicat de cereale integrale, fibre, produse lactate și calciu provenite din surse ultraprocesate a fost asociat cu o incidență mai mică a cancerului colorectal.

În cazul cărnii provenite din surse ultraprocesate, asocierea a fost opusă: un consum mai mare a fost corelat cu o incidență mai ridicată a bolii.

Cercetătorii au analizat și ce s-ar putea întâmpla dacă o parte dintre alimentele ultraprocesate ar fi înlocuite cu produse mai puțin procesate. Potrivit rezultatelor, înlocuirea a 10% din cantitatea de alimente ultraprocesate consumate, calculată în funcție de greutate, cu alimente minim procesate a fost asociată cu o incidență cu 2% mai mică a cancerului colorectal.

Aceste observații sugerează că profilul nutrițional al alimentelor ar putea fi mai relevant decât încadrarea lor într-o categorie generală. Două produse considerate ultraprocesate pot avea compoziții și asocieri cu sănătatea foarte diferite.

De ce rezultatele trebuie interpretate cu prudență

Deși studiul se remarcă prin numărul mare de participanți și perioada îndelungată de monitorizare, autorii atrag atenția asupra unor limitări. În primul rând, majoritatea participanților erau americani albi, cu vârste mai înaintate. Prin urmare, rezultatele nu pot fi generalizate automat la adulții tineri sau la populații cu o diversitate rasială și etnică mai mare.

O altă limitare ține de modul în care au fost colectate informațiile despre alimentație. Participanții și-au descris obiceiurile alimentare o singură dată, la începutul cercetării. Echipa nu a putut urmări, așadar, eventualele schimbări din dieta acestora în următoarele decenii.

În plus, oferta și varietatea alimentelor ultraprocesate au crescut în perioada analizată. Din acest motiv, evaluarea inițială ar putea să nu reflecte cu exactitate cantitatea de astfel de produse consumată de participanți în anii care au urmat.

Nu în ultimul rând, cercetarea a fost una observațională. Asta înseamnă că poate identifica asocieri între alimentație și apariția bolii, dar nu poate demonstra că anumite produse provoacă direct cancerul sau, dimpotrivă, îl previn.

Citește și: Ce se întâmplă cu organismul când reducem alimentele ultraprocesate. Digestia, energia, poftele și greutatea se pot schimba, dar contează cu ce le înlocuim

Ce înseamnă descoperirile pentru alimentația zilnică

Concluziile nu reprezintă un motiv pentru a considera toate alimentele ultraprocesate inofensive. Ele arată, mai degrabă, că această categorie este prea largă pentru a fi evaluată fără să se țină cont de tipul produselor și de valoarea lor nutritivă.

Rezultatele sunt în concordanță cu recomandările alimentare actuale pentru reducerea riscului de cancer colorectal: consumul de cereale integrale, fibre, produse lactate și alimente bogate în calciu, alături de limitarea cărnii procesate.

Erikka Loftfield a explicat că, în această populație numeroasă de adulți americani în vârstă, cercetătorii nu au identificat o asociere între consumul total de alimente ultraprocesate și incidența cancerului colorectal. Totuși, atunci când au analizat separat grupele alimentare, au observat că rezultatele se aliniază recomandărilor existente: un consum mai ridicat de cereale integrale și lactate, dar mai redus de carne, a fost asociat cu o incidență mai mică a bolii.

În concluzie, eticheta „ultraprocesat” nu spune întotdeauna întreaga poveste. În ceea ce privește cancerul colorectal, tipul alimentelor consumate și compoziția lor par să conteze mai mult decât simpla încadrare în această categorie.