Tinitusul ar putea fi legat de o substanță chimică esențială din creier. foto: pexels.com Un nou studiu sugerează că serotonina – cunoscută mai ales pentru rolul său în reglarea stării de spirit – ar putea influența intensitatea țiuitului în urechi. Descoperirea ar putea schimba modul în care sunt tratate anxietatea și depresia la pacienții cu tinitus, potrivit studiului publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences. Serotonina, un neurotransmițător esențial pentru reglarea emoțiilor, ar putea avea un rol important și în apariția sau agravarea tinitusului – acele zgomote „fantomă” percepute în urechi, precum țiuitul, bâzâitul sau șuieratul. Serotonina, mai mult decât „hormonul fericirii” Potrivit unui studiu realizat pe șoareci de cercetători din SUA și China, creșterea activității serotoninei într-un anumit circuit cerebral a dus la intensificarea comportamentelor asociate cu această afecțiune neurologică. „Bănuiam de mult timp că serotonina este implicată în tinitus, dar nu înțelegeam exact cum. Acum am identificat un circuit specific din creier care face legătura directă cu sistemul auditiv”, a explicat neurologul Zheng-Quan Tang, de la Anhui University. Ce este, de fapt, tinitusul Un nou studiu sugerează că serotonina ar putea influența intensitatea țiuitului în urechi. foto: pexels.com Tinitusul este definit, în general, ca un sunet perceput doar de pacient, fără o sursă externă reală, potrivit sciencealert.com. Poate apărea sub formă de: țiuit bâzâit șuierat pulsații Deși unele cauze sunt cunoscute – precum pierderea auzului sau acumularea de ceară în urechi – în multe cazuri problema pare să fie una neurologică, generată la nivelul creierului, nu al urechii. Pentru cei afectați, impactul poate fi sever: pe lângă disconfortul constant, mulți pacienți raportează anxietate, depresie și chiar gânduri suicidare. Tinitusul, legat de o substanță chimică din creier Pentru a înțelege mecanismul, oamenii de știință au analizat un circuit cerebral care leagă două zone-cheie: nucleul rafeului dorsal (responsabil de producerea serotoninei) nucleul cohlear dorsal (implicat în procesarea sunetelor) Cercetătorii au modificat genetic șoarecii astfel încât să poată activa neuronii care eliberează serotonină, folosind lumină sau substanțe chimice. Rezultatele au fost clare: atunci când circuitul serotoninei era activat, creștea activitatea în zona auditivă a creierului șoarecii se comportau ca și cum ar „auzi” sunete inexistente atunci când circuitul era blocat, simptomele asemănătoare tinitusului se reduceau semnificativ Un indicator important a fost incapacitatea animalelor de a detecta pauze de liniște în sunete – un semn clasic folosit în studiile pe animale pentru identificarea tinitusului. Citește și: Asculți muzică la căști? Află la ce pericole te expui De ce contează această descoperire Serotonina, un neurotransmițător esențial pentru reglarea emoțiilor, ar putea avea un rol important și în apariția sau agravarea tinitusului. foto: pexels.com Rezultatele sugerează că serotonina nu doar că este implicată în tinitus, ci ar putea juca un rol direct în generarea acestor sunete „fantomă”. Acest lucru este esențial, mai ales în contextul în care multe tratamente pentru depresie și anxietate – cum sunt inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) – cresc nivelul acestui neurotransmițător. „Este un echilibru delicat”, spune cercetătorul Laurence Trussell, de la Oregon Health & Science University. „Pe viitor, ar putea fi dezvoltate medicamente care cresc serotonina doar în anumite zone ale creierului, fără a afecta sistemul auditiv.” Tratamente mai precise și mai sigure Descoperirea deschide calea către tratamente mai bine țintite pentru pacienții care suferă simultan de: tinitus depresie anxietate Scopul este dezvoltarea unor terapii care să păstreze beneficiile antidepresivelor, dar să evite agravarea problemelor auditive. Tinitusul rămâne o afecțiune complexă și dificil de tratat, dar noile cercetări aduc o piesă importantă în puzzle: rolul serotoninei în modul în care creierul procesează sunetele. Nu este vorba doar despre urechi, ci despre modul în care creierul interpretează semnalele. Iar această diferență ar putea face, în viitor, toată diferența pentru milioane de pacienți. Citește și: Depresia poate începe în intestin, conform studiilor. De ce digestia deficitară poate afecta starea de spirit și sănătatea mintală? Distribuie articolul pe: