Nu doar ce punem în farfurie contează, ci și cât de repede mâncăm, a explicat Ștefania Sandi, antrrnor și nutriționist. Sursa foto: Ștefania Sandi Cea mai plauzibilă explicație pe care ne-o oferim atunci când ne este foame este una cât de se poate de simplă: „Nu am mâncat suficient”. Uneori, însă, este posibil să ne înșelăm: am avut porții suficient de mari, poate chiar echilibrate din punct de vedere nutritiv, dar am trecut cu vederea un detaliu pe care îl considerăm minor: nu am mestecat suficient. Privit ca o banalitate, mestecatul are un rol important pentru digestie, iar Ștefania Sandi, antrenor și nutriționist, a explicat într-un interviu acordat exclusiv pentru caloria.ro ce legătură există între ritmul în care mâncăm și senzația de foame, dar și cum ne dăm seama ce înseamnă, de fapt, „am mâncat destul”. Îți poate fi foame repede dacă mesteci prea puțin Abia am mâncat, de ce îmi e foame atât de repede? Uneori are legătură cu porțiile prea mici, cu preparatele sărace din punct de vedere nutritiv sau cu metabolismul nostru, dar un factor pe care de multe ori nu-l luăm în calcul, deși este important, este chiar mestecatul mâncării. „Poate fi un factor important. Atunci când mestecăm mai bine, de regulă mâncăm și mai încet, acordăm mai multă atenție gustului și texturii alimentelor și îi oferim organismului timp să transmită semnalele de sațietate. Există inclusiv studii care arată că mestecatul mai îndelungat poate influența răspunsul unor hormoni implicați în sațietate, printre care și GLP-1. Asta nu înseamnă că mestecatul rezolvă orice problemă legată de foame, dar este un obicei simplu care ne poate ajuta să recunoaștem mai bine momentul în care ne-am săturat”, a explicat Ștefania Sandi, antrenor și nutriționist. Citește și: Mănânci și tot îți este foame? De ce apare senzația la scurt timp după masă și cum faci diferența între foame și poftă. Teodora Ignat, consultant în nutriție: „Stresul și oboseala pot influența destul de mult” EXCLUSIV Cât trebuie să dureze o masă și cât trebuie să mestecăm De multe ori, servim masa pe fugă. Însă, este bine să ne așezăm, să luăm o pauză și să-i acordăm acestui moment al zilei timpul cuvenit. Nu doar pentru a ne relaxa, ci și pentru a ne asigura că mâncăm conștient. „În jur de 15–20 de minute poate fi un reper bun pentru o masă principală, însă durata depinde și de cantitatea de mâncare, de alimentele consumate și de ritmul fiecăruia. Pentru persoanele care obișnuiesc să mănânce foarte repede, inclusiv pentru cele aflate într-un proces de slăbire, prelungirea treptată a mesei spre 20–30 de minute poate fi un exercițiu excelent de conștientizare.Ideea este să ne acordăm suficient timp să mâncăm și să observăm când apare senzația de sațietate”, a spus specialista. Totuși, nu trebuie să ne complicăm viața numărând de fiecare dată de câte ori mestecăm. Ar fi aproape imposibil pe termen lung și presiunea de a atinge numărul corect ne-ar ruina plăcerea de a servi chiar și cel mai gustos preparat. Dar putem face altceva, subliniază Ștefania Sandi: „Cred că ar fi tare trist să stăm o viață întreagă să numărăm de câte ori mestecăm fiecare îmbucătură. Eu aș încuraja mai degrabă mesele în familie, cinele cu prietenii și socializarea. În astfel de contexte, chiar și atunci când ești foarte grăbit să mănânci, o conversație savuroasă te poate încetini puțin. Iar atunci când mănânci singur, încearcă să fii mai atent la mâncare, la gustul și textura ei și să mesteci suficient înainte să înghiți. O recomandare pe care le-o fac adesea clientelor mele este să ia îmbucături mai mici. ‘Ca divele care nu vor să-și strice rujul!’ – așa le spun eu”. Putem mânca mai mult când ne uităm la televizor sau la telefon Ne-am obișnuit, pe de altă parte, să mâncăm în fața unui ecran, fie el telefon, televizor sau laptop. Unul dintre avantaje este că nu ne mai simțim singuri, dar atunci când un alt stimul ne atrage atenția, riscăm să pierdem din vedere faptul că ne-am săturat deja de câteva minute bune. „De multe ori, da, pierdem din vedere cantitatea. Atunci când atenția noastră este concentrată asupra unui ecran, putem deveni mai puțin conștienți de cât am mâncat și de semnalele de sațietate. Există studii care arată că mâncatul în fața televizorului poate favoriza un consum alimentar mai mare, inclusiv la mesele următoare. Asta nu înseamnă că trebuie să renunțăm pentru totdeauna la gustările din timpul filmelor. Putem, în schimb, să le planificăm în favoarea noastră. La cinema putem alege o porție mai mică de popcorn, iar acasă ne putem pregăti singuri popcornul sau un bol cu fructe și legume crocante, precum morcovi ori castraveți. Important este să ne alegem porția înainte de a începe filmul, în loc să ronțăim direct dintr-o pungă mare, fără să realizăm cât consumăm”, a menționat Ștefania Sandi. Ce înseamnă, de fapt, o porție „normală” De asemenea, e posibil să supraestimăm sau subestimăm o porție „normală”. Fiecare om are nevoi diferite, în funcție de stilul de viață, genetică și preferințe alimentare. De aceea, atunci când cineva spune „am mâncat puțin” este posibil să aibă referințe complet diferite de ale noastre. „Porția potrivită depinde de necesarul nostru energetic, de nivelul de activitate, de obiectivul pe care îl avem și, bineînțeles, de alimentele pe care le punem în farfurie. O femeie activă, care se antrenează de câteva ori pe săptămână, poate avea nevoie de porții diferite față de o persoană sedentară. Eu urmăresc ca mesele clientelor mele să se încadreze în necesarul lor energetic zilnic, dar și să le ofere suficienți nutrienți și sațietate. Și asta nu înseamnă că toate mesele trebuie să aibă același număr de calorii. Putem avea un prânz mai consistent și o cină mai ușoară sau invers, în funcție de program, preferințe și senzația de foame. Contează echilibrul alimentației pe parcursul zilei și, mai ales, pe termen lung”, a completat Ștefania Sandi. Putem și să mâncăm prea puțin. Astfel că, pentru a ne da seama dacă i-am oferit organismului nostru nutrienții necesari pe parcursul zilei, ne putem ghida după mai multe aspecte: „Putem mânca mult cantitativ și puțin caloric, dar putem avea și situația inversă: o cantitate mică de alimente care aduce foarte multe calorii. Să presupunem că mănânc trei castroane mari de legume într-o zi. Volumul alimentelor este mare, au multă apă și fibre, iar pe moment mă pot simți sătulă, dar asta nu înseamnă neapărat că m-am hrănit corespunzător. Dacă alimentația mea se rezumă la acele legume, pot avea un aport insuficient de energie, proteine, grăsimi și alți nutrienți esențiali. La fel de bine, pot consuma alimente foarte dense caloric, în porții relativ mici, și să depășesc necesarul energetic fără să mă simt suficient de sătulă. De aceea, când analizăm o masă, eu urmăresc câteva lucruri: aportul de nutrienți, energia resimțită pe parcursul zilei, digestia și sațietatea. În practică, încurajez varietatea de legume – și aici aș vrea să trecem puțin dincolo de clasicele roșii, castraveți și salată verde – alături de o sursă suficientă de proteine, alimente bogate în fibre, carbohidrați și grăsimi sănătoase, în proporții adaptate nevoilor individuale. La final de zi, eu îmi doresc ca o clientă să termine masa satisfăcută, să aibă energie și să îi fie mai ușor să își păstreze obiceiurile alimentare pe termen lung”, a explicat Ștefania Sandi. Citește și: Slăbești mai greu după 30 de ani sau doar ți se pare? Adevărul din spatele progresului încetinit, dezvăluit de Ștefania Sandi, antrenor și nutriționist: „În trecut aveam activitate involuntar și inconștient”. EXCLUSIV Distribuie articolul pe: