Cum și-au dezvoltat oamenii vederea clară? Foto: AI Oamenii de știință au descoperit cum se formează vederea clară în primele etape ale dezvoltării fetale. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins arată că acest proces depinde de interacțiunea dintre un derivat al vitaminei A și hormonii tiroidieni, care influențează dezvoltarea celulelor sensibile la lumină din retină. Descoperirea ar putea schimba modul în care specialiștii înțeleg dezvoltarea ochiului și ar putea deschide noi direcții de cercetare pentru tratarea unor afecțiuni care provoacă pierderea vederii, precum degenerescența maculară și glaucomul. Rezultatele au fost obținute prin studierea unor țesuturi retiniene crescute în laborator și au fost publicate în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS). „Acesta este un pas important către înțelegerea mecanismelor interne ale centrului retinei, o regiune esențială a ochiului și prima care începe să cedeze în cazul persoanelor cu degenerescență maculară”, a explicat Robert J. Johnston Jr., profesor asociat de biologie la Universitatea Johns Hopkins și coordonatorul cercetării. Cum se formează regiunea retinei responsabilă pentru vedere În ultimii ani, echipa de la Johns Hopkins a creato metodă de studiere a dezvoltării ochiului cu ajutorul organoidelor. Acestea sunt structuri mici de țesut, cultivate în laborator din celule fetale, care reproduc anumite caracteristici și funcții ale organelor umane. Urmărind dezvoltarea acestor retine artificiale timp de mai multe luni, cercetătorii au identificat mecanismele celulare care contribuie la formarea foveolei, o regiune foarte mică din centrul retinei, esențială pentru vederea de înaltă precizie. Deși ocupă doar o parte redusă din suprafața retinei, foveola este responsabilă pentru aproximativ 50% din percepția vizuală umană. Aici se găsesc în special celule sensibile la lumina roșie și verde, în timp ce celulele care detectează lumina albastră sunt distribuite mai ales în alte regiuni ale retinei. Cercetarea, finanțată parțial de Institutul Național de Sănătate din Statele Unite, s-a concentrat asupra fotoreceptorilor, celulele care detectează lumina și permit vederea. O parte dintre aceștia se diferențiază în trei categorii de celule conice, sensibile la lumina albastră, verde sau roșie. Împreună, ele ne permit să distingem o gamă largă de culori. Oamenii au un sistem de vedere cromatică bazat pe aceste trei tipuri de celule conice, o caracteristică ce îi diferențiază de numeroase alte specii. Modul în care se formează distribuția lor în retină a reprezentat însă o enigmă pentru cercetători timp de decenii. Studierea acestui proces a fost dificilă și pentru că animalele folosite frecvent în cercetarea biologică, precum șoarecii și peștii, nu au aceeași organizare a celulelor conice ca oamenii. Citește și: Consumul de fistic protejează vederea. Care este motivul Vitamina A și hormonii tiroidieni stabilesc distribuția celulelor Acest proces depinde de interacțiunea dintre un derivat al vitaminei A și hormonii tiroidieni, care influențează dezvoltarea celulelor sensibile la lumină din retină. Foto: pexels.com Potrivit noului studiu, distribuția celulelor conice în foveolă este rezultatul unui proces coordonat, care are loc în timpul dezvoltării timpurii a fătului. În săptămânile 10-12 de dezvoltare, în această regiune apar inițial câteva celule conice sensibile la lumina albastră. Până în săptămâna 14, o parte dintre ele se transformă în celule responsabile pentru detectarea luminii roșii și verzi. Cercetătorii au identificat două mecanisme care contribuie la această transformare. Primul implică acidul retinoic, o moleculă derivată din vitamina A. Aceasta este descompusă în anumite condiții, limitând astfel formarea celulelor conice sensibile la albastru. Al doilea mecanism este controlat de hormonii tiroidieni, care favorizează transformarea celulelor conice albastre rămase în celule sensibile la lumina roșie și verde. „Mai întâi, acidul retinoic ajută la stabilirea acestui tipar. Apoi, hormonul tiroidian contribuie la transformarea celulelor rămase”, a explicat Robert J. Johnston Jr. Cercetătorul a subliniat că acest proces este important pentru formarea unei foveole funcționale, deoarece prezența celulelor conice albastre în această regiune ar putea afecta claritatea vederii. O teorie veche despre dezvoltarea retinei ar putea fi greșită Descoperirea oferă o perspectivă diferită asupra unei teorii acceptate până acum în domeniu. Potrivit explicației tradiționale, celulele conice sensibile la albastru care apăreau în foveolă în timpul dezvoltării fetale migrau ulterior către alte regiuni ale retinei. Noua cercetare sugerează însă că aceste celule nu se deplasează neapărat, ci se pot transforma în alte tipuri de fotoreceptori. „Principalul model din domeniu, propus în urmă cu aproximativ 30 de ani, susținea că puținele celule conice albastre care apar în această regiune se deplasează pur și simplu din acel loc. Se considera că celulele își stabilesc tipul încă de la început și rămân astfel pentru totdeauna”, a explicat Johnston. Cercetătorul a precizat că echipa nu poate exclude complet vechea ipoteză, însă datele obținute susțin un mecanism diferit: celulele își pot schimba identitatea pe parcursul dezvoltării. Este o observație surprinzătoare, care ar putea modifica modul în care este înțeleasă organizarea retinei umane. Citește și: Cum poate un tatuaj să declanșeze o afecțiune care îți pune vederea în pericol Ar putea ajuta descoperirea la tratarea bolilor? Deși ocupă doar o parte redusă din suprafața retinei, foveola este responsabilă pentru aproximativ 50% din percepția vizuală umană. Foto: pexels.com Rezultatele ar putea avea implicații importante pentru dezvoltarea unor terapii destinate persoanelor cu afecțiuni ale retinei. Degenerescența maculară și alte boli oculare pot distruge celulele responsabile pentru vedere, iar în prezent nu există un tratament care să vindece complet aceste afecțiuni. Robert J. Johnston și echipa sa lucrează la îmbunătățirea modelelor de organoide, astfel încât țesuturile cultivate în laborator să reproducă și mai fidel funcționarea retinei umane. Obiectivul pe termen lung este obținerea unor populații de fotoreceptori care ar putea fi folosite în terapii de înlocuire celulară. Prin introducerea unor celule sănătoase în ochi, cercetătorii speră că ar putea reface parțial țesuturile afectate și recupera o parte din vederea pierdută. Katarzyna Hussey, fostă doctorandă în laboratorul lui Johnston și coautoare a studiului, consideră că tehnologia organoidelor ar putea contribui la dezvoltarea unor tratamente personalizate. „Scopul utilizării acestei tehnologii este de a obține, în cele din urmă, populații de fotoreceptori aproape personalizate. Una dintre direcțiile promițătoare este terapia de înlocuire celulară, prin introducerea unor celule sănătoase care să se integreze din nou în ochi și să contribuie, eventual, la restabilirea vederii pierdute”, a explicat Hussey, care lucrează în prezent ca biolog molecular și celular la compania CiRC Biosciences, specializată în terapii celulare, din Chicago. Specialista a avertizat însă că până la aplicarea unor astfel de tratamente în clinici mai este mult de lucru. Sunt necesare experimente suplimentare și teste riguroase pentru verificarea siguranței și eficienței. Distribuie articolul pe: