Legătura dintre mâncare și felul în care ne formăm amintirile. Descoperirea cercetătorilor despre intestin și creier

Ceea ce ajunge în farfurie ar putea influența creierul într-un mod mai direct decât se credea. O echipă de cercetători de la University of Southern California (USC) a identificat un mecanism prin care intestinul transmite creierului informații despre hrana consumată, iar aceste semnale par să contribuie la formarea amintirilor.

Studiul, publicat în revista științifică Nature Communications, a fost realizat pe șobolani și a urmărit în special activitatea nervului vag, principala cale de comunicare dintre sistemul digestiv și creier.

Cercetătorii coordonați de Scott Kanoski au descoperit că, după consumul unor alimente care furnizează energie, anumite semnale transmise din intestin ajung în creier și stimulează eliberarea de acetilcolină, un neurotransmițător important pentru procesele de învățare și memorare.

Legătura dintre mâncare și amintiri

Nervul vag este cunoscut pentru rolul său în reglarea unor funcții digestive, precum senzația de sațietate. Noua cercetare indică însă faptul că acesta are și un rol în modul în care creierul memorează experiențele legate de hrană.

După ce șobolanii au consumat alimente cu valoare nutritivă, cercetătorii au observat o activitate mai intensă în circuitul neuronal care comunică cu hipocampul, regiunea creierului esențială pentru formarea amintirilor.

Mai exact, neuronii dintr-o zonă numită septul medial au eliberat cantități mai mari de acetilcolină. Acest neurotransmițător contribuie la codificarea unor informații noi și la formarea memoriei.

Cercetătorii au întrerupt apoi comunicarea prin nervul vag. În acest caz, creșterea activității legate de acetilcolină a dispărut, iar animalele au avut rezultate mai slabe la testele în care trebuiau să-și amintească locul în care găsiseră hrană.

Citește și: Nu toate zaharurile sunt la fel. Cum influențează fructoza și glucoza creierul și pofta de mâncare

Creierul pare să reacționeze la nutrienți

Una dintre observațiile interesante ale experimentului este că mecanismul nu pare să fie declanșat pur și simplu de gustul plăcut al alimentelor.

Șobolanii au primit soluții cu zahăr sau grăsimi, dar și lichide care aveau un gust asemănător și foarte puține sau deloc calorii. Activitatea cerebrală asociată memoriei a fost mai evidentă atunci când animalele primeau efectiv energie.

Cu alte cuvinte, organismul pare să transmită creierului informația că a primit substanțe nutritive, iar această informație ar putea ajuta animalul să rețină unde și în ce condiții a găsit hrana.

„Credem că acest mecanism a evoluat pentru a ajuta animalele să rețină informații esențiale despre sursele de hrană”, a explicat Logan Lauer, autorul principal al studiului.

Este o explicație plauzibilă din perspectivă evolutivă: pentru un animal, capacitatea de a-și aminti locul în care a găsit o sursă valoroasă de hrană poate crește șansele de supraviețuire.

Când alimentația este bogată în grăsimi și zahăr

Cercetătorii au făcut și o observație care ridică semne de întrebare în privința alimentației dezechilibrate.

Animalele expuse de la vârste tinere unei diete occidentale bogate în grăsimi și zahăr au ajuns să prezinte o comunicare mai slabă între intestin și creier. Au fost observate, de asemenea, rezultate mai slabe la testele de memorie legate de localizarea hranei.

Mai mult, problemele nu au dispărut complet după revenirea la o alimentație mai sănătoasă. Potrivit cercetătorilor, animalele care avuseseră anterior o dietă dezechilibrată au continuat să prezinte unele deficite ale răspunsului cerebral.

Rezultatul este important, dar trebuie privit cu prudență. Nu înseamnă că o perioadă în care o persoană consumă alimente bogate în zahăr și grăsimi îi va afecta definitiv memoria. Experimentul a fost realizat pe animale, iar rezultatele nu pot fi transferate automat la oameni.

Citește și: Consumul redus de zahăr în primii doi ani de viață ar putea proteja creierul la bătrânețe. Ce au descoperit cercetătorii

Legătura cu boala Alzheimer

Descoperirea este interesantă și prin prisma cercetărilor asupra bolii Alzheimer.

Una dintre cele mai timpurii modificări neurochimice asociate acestei boli este perturbarea semnalizării acetilcolinei în hipocamp. Tocmai de aceea, autorii consideră că mecanismul identificat între intestin, nervul vag și sistemul cerebral al memoriei ar putea deveni, în viitor, o posibilă țintă pentru noi cercetări.

Una dintre direcțiile luate în calcul este stimularea nervului vag. Cercetătorii atrag însă atenția că este nevoie de mult mai multe studii înainte ca rezultatele să poată fi transformate într-o metodă de prevenție sau tratament pentru bolile neurodegenerative.

Alimentația echilibrată, importantă pentru creier

Deși noua cercetare nu demonstrează un efect direct asupra oamenilor, ea se adaugă unui număr tot mai mare de studii care analizează relația dintre alimentație și sănătatea cerebrală.

O cercetare amplă, realizată pe aproape 182.000 de participanți la programul UK Biobank, a găsit o asociere între o alimentație variată și echilibrată, funcții cognitive mai bune și indicatori favorabili ai sănătății creierului.

În România, Asociația pentru Sănătatea Creierului subliniază, la rândul său, importanța alimentației echilibrate, alături de mișcare, somn de calitate, stimulare intelectuală și interacțiune socială, pentru menținerea sănătății cognitive pe termen lung.

Ce trebuie reținut din noul studiu

Cercetarea de la USC nu spune că un anumit aliment poate face oamenii mai inteligenți și nici că o masă bogată în calorii este automat benefică pentru memorie. Mesajul este mai nuanțat: intestinul și creierul comunică prin nervul vag, iar informațiile despre valoarea nutritivă a alimentelor pot influența circuitele implicate în formarea amintirilor.

Deocamdată, mecanismul a fost demonstrat la șobolani. Următorul pas pentru cercetători este să afle cât de important este același circuit în cazul oamenilor și dacă modificarea lui ar putea avea, într-o zi, implicații pentru prevenirea sau tratarea declinului cognitiv.