Consumul redus de zahăr în primii doi ani de viață ar putea proteja creierul la bătrânețe. Ce au descoperit cercetătorii

Google Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
|Andreea Nicole |
Consumul redus de zahăr în primii doi ani de viață ar putea proteja creierul la bătrânețe. Ce au descoperit cercetătorii

Consumul redus de zahăr în primii doi ani de viață ar putea proteja creierul la bătrânețe. Foto: pexels.com

Limitarea consumului de zahăr în primii doi ani de viață ar putea avea efecte benefice asupra sănătății creierului chiar și după câteva decenii, sugerează un nou studiu. Cercetătorii au descoperit că persoanele care au crescut în perioada în care zahărul era raționalizat în Marea Britanie au prezentat un risc mai mic de a dezvolta demență la vârstă înaintată.

Deși autorii subliniază că studiul nu demonstrează o relație directă de cauzalitate, rezultatele se adaugă dovezilor tot mai numeroase care arată cât de importantă este alimentația în primii ani de viață pentru sănătatea pe termen lung.

Efectele raționalizării zahărului

Studiul s-a bazat pe un așa-numit „experiment natural”, creat de evenimentele din Marea Britanie după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial.

În septembrie 1953, autoritățile britanice au eliminat sistemul de raționalizare a zahărului, iar consumul populației aproape s-a dublat într-un timp foarte scurt. Estimările arată că aportul zilnic de zahăr a crescut de la aproximativ 41 de grame pe zi (echivalentul a 10 cuburi de zahăr) la 80 de grame pe zi (aproximativ 20 de cuburi).

Cercetări anterioare au asociat această creștere rapidă a consumului de zahăr cu un risc mai mare de diabet zaharat de tip 2 și hipertensiune arterială în anii următori.

Citește și: Consumul de brânză ar putea reduce riscul de demență, sugerează un nou studiu. Ce au descoperit cercetătorii

Mai puțin zahăr = risc mai mic de demență

În noul studiu, realizat de cercetători de la Universitatea de Știință și Tehnologie din Hong Kong, au fost analizate datele a aproape 65.000 de participanți din proiectul UK Biobank. Oamenii de știință au comparat persoanele care au copilărit înainte și după eliminarea raționalizării zahărului.

Analiza a arătat că cei care au beneficiat de restricțiile privind consumul de zahăr până la vârsta de doi ani au avut:

  • un risc cu 23% mai mic de a dezvolta demență;
  • un diagnostic de demență stabilit, în medie, cu doi ani și jumătate mai târziu decât persoanele născute după eliminarea restricțiilor.

„Rezultatele noastre sugerează că limitarea consumului de zahăr în primele etape ale vieții poate avea beneficii de lungă durată asupra sănătății creierului”, a declarat cercetătorul Jiazhen Zheng.

Studiul a fost publicat în revista științifică Neurology.

Persoanele care au crescut în perioada în care zahărul era raționalizat în Marea Britanie au prezentat un risc mai mic de a dezvolta demență la vârstă înaintată. Foto: pexels.com
Persoanele care au crescut în perioada în care zahărul era raționalizat în Marea Britanie au prezentat un risc mai mic de a dezvolta demență la vârstă înaintată. Foto: pexels.com

Sunt necesare studii suplimentare

Autorii subliniază că rezultatele nu demonstrează că zahărul este cauza directă a apariției demenței.

„Este nevoie de cercetări suplimentare pentru a înțelege dacă zahărul este într-adevăr factorul responsabil pentru acest efect”, a precizat Zheng.

Citește și: Consumul mai mare de ouă, asociat cu un risc mai mic de demență, arată un nou studiu

Studiul nu oferă dovezi definitive

Rachel Richardson, director pentru metodologie în cadrul organizației independente Cochrane, consideră că studiul ridică o ipoteză importantă, însă nu oferă o dovadă clară.

„Este posibil ca cercetătorii să fi identificat un aspect relevant, însă aceste rezultate nu reprezintă o dovadă incontestabilă că aportul de zahăr din copilăria timpurie influențează direct riscul de demență”, a explicat ea.

Specialista atrage atenția asupra unei limitări importante: cercetătorii nu au putut determina cantitatea exactă de zahăr consumată de fiecare participant, ci doar perioada în care s-au născut, raportată la momentul eliminării raționalizării.

În plus, Richardson amintește că obiceiurile alimentare ale copiilor din anii 1940 și 1950 erau foarte diferite de cele din prezent.

„Rezultatele provin de la persoane născute în urmă cu aproximativ 80 de ani. Alimentația sugarilor era diferită, iar diversificarea începea mai devreme, ceea ce limitează aplicabilitatea concluziilor la copiii de astăzi”, a spus ea.

Numeroși alți factori pot influența riscul de demență

Limitarea consumului de zahăr în primii doi ani de viață ar putea avea efecte benefice asupra sănătății creierului chiar și după câteva decenii. Foto: pexels.com
Limitarea consumului de zahăr în primii doi ani de viață ar putea avea efecte benefice asupra sănătății creierului chiar și după câteva decenii. Foto: pexels.com

Și profesorul Ian Maidment, specialist în farmacie clinică la Aston University, consideră că studiul contribuie la dezbaterea privind rolul alimentației în sănătatea creierului, însă dovezile sunt încă insuficiente.

„Este o ipoteză interesantă, dar avem nevoie de mai multe cercetări. Vorbim despre un eveniment petrecut în urmă cu aproape 80 de ani, iar între timp au existat foarte mulți alți factori care pot influența sănătatea oamenilor”, a explicat profesorul.

Alimentația sănătoasă protejează creierul

La rândul său, Dr. Sara Rodrigues, specialist în cadrul Alzheimer’s Research UK, subliniază că studiul este unul observațional și nu poate demonstra că reducerea consumului de zahăr previne apariția demenței.

„Acest tip de cercetare poate identifica asocieri între alimentație și riscul de demență, însă nu poate demonstra o relație directă de cauză și efect”, a explicat ea.

Specialista reamintește că adoptarea unei alimentații echilibrate rămâne una dintre cele mai eficiente metode de susținere a sănătății creierului.

„O dietă sănătoasă și echilibrată este una dintre cele mai bune modalități de a proteja funcția cerebrală și nu este niciodată prea târziu pentru a face schimbări benefice în stilul de viață”, a concluzionat Dr. Rodrigues.

Distribuie articolul pe: