Fumătorii au un risc mai mic de Parkinson. Oamenii de știință cred că au descoperit de ce

Cercetările din ultimii ani au indicat o asociere surprinzătoare între fumat și boala Parkinson: fumătorii și persoanele care folosesc produse din tutun par să aibă un risc mai mic de a dezvolta această afecțiune decât populația generală. Acum, un nou studiu ar putea oferi o explicație pentru această legătură neașteptată.

Mai multe cercetări de amploare au identificat o relație inversă între fumat și riscul de apariție a bolii Parkinson. Cu alte cuvinte, studiile au observat că, pe măsură ce crește consumul de țigări, scade probabilitatea apariției bolii.

Fumătorii au un risc mai mic de Parkinson

Unul dintre aceste studii a urmărit timp de 65 de ani peste 30.000 de medici britanici și a constatat că fumătorii aveau un risc cu 30-40% mai mic de a dezvolta boala Parkinson comparativ cu persoanele care nu fumaseră niciodată. Cercetarea a fost publicată în 2020 în revista Neurology.

Un alt studiu, publicat în 2002 tot în Neurology, a analizat riscul de Parkinson în cazul unor gemeni identici. Cercetătorii au observat că persoanele care nu aveau boala tindeau să fumeze mai mult decât gemenii lor diagnosticați cu Parkinson, ceea ce i-a determinat să ia în calcul chiar posibilitatea ca fumatul să aibă un efect protector.

Un nou studiu publicat în această lună indică însă o altă posibilă explicație: monoxidul de carbon. Specialiștii atrag totuși atenția că rezultatele nu trebuie interpretate ca o recomandare de a fuma.

„Asocierea nu înseamnă că fumatul este bun pentru creier”, a declarat pentru Newsweek Dr. Michael Okun, profesor de neurologie la University of Florida.

Fumatul rămâne o problemă majoră de sănătate publică. Potrivit Centers for Disease Control and Prevention (CDC), peste 16 milioane de americani trăiesc cu o boală asociată fumatului, iar fumatul și expunerea la fumul de țigară provoacă anual peste 480.000 de decese în Statele Unite.

Fumatul este cunoscut ca factor de risc pentru cancer, boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, afecțiuni pulmonare, diabet de tip 2 și numeroase alte boli.

Citește și: Legătura dintre ceara din urechi și Parkinson

Ce este boala Parkinson?

Boala Parkinson este o afecțiune a sistemului nervos care afectează mișcarea și se agravează în timp. Printre cele mai cunoscute simptome se numără tremorul, rigiditatea musculară, încetinirea mișcărilor, reducerea expresivității faciale și problemele de echilibru și postură.

Boala poate provoca însă și o gamă largă de alte simptome, printre care dureri, oboseală, modificări ale vorbirii, probleme de sănătate mintală, tulburări digestive și de somn, precum și demență.

Potrivit Parkinson’s Foundation, aproximativ 1,1 milioane de persoane din Statele Unite trăiesc în prezent cu boala Parkinson, iar numărul ar putea ajunge la 1,2 milioane până în 2030. În SUA, Parkinson este a doua cea mai frecventă boală neurodegenerativă, după Alzheimer.

Ar putea monoxidul de carbon să fie „de vină”?

Cercetătorii de la University of Oxford, din Marea Britanie, precum și din Tongxiang și Beijing, China, au analizat nivelurile de monoxid de carbon eliminate prin expirație și legătura acestora cu boala Parkinson. Studiul, publicat pe 8 septembrie în JAMA Neurology, a inclus peste 500.000 de participanți.

Un rezultat deosebit de interesant a fost observat în rândul persoanelor care nu fumaseră niciodată. Cei care aveau niveluri mai ridicate de monoxid de carbon în aerul expirat prezentau o probabilitate mai mică de a avea boala Parkinson.

Acest lucru i-a determinat pe cercetători să ia în calcul ideea că asocierea observată în studiile despre fumat nu ar putea fi legată de tutun în sine, ci de monoxidul de carbon.

Monoxidul de carbon este un gaz toxic și inflamabil, fără culoare și fără miros. Expunerea la concentrații mari poate provoca îmbolnăviri grave. Gazul poate fi produs prin arderea combustibililor precum gazul natural, lemnul, petrolul sau cărbunele.

„În mod normal, ne gândim la monoxidul de carbon ca la o otravă și, la niveluri ridicate, cu siguranță este, însă organismul nostru produce și cantități mici în mod natural, ca moleculă de semnalizare”, a explicat Michael Okun.

Cantitatea de monoxid de carbon eliminată prin respirație diferă de la o persoană la alta și poate fi influențată de mai mulți factori, inclusiv de fumat sau de expunerea la niveluri mai ridicate de monoxid de carbon din mediul înconjurător.

Fumătorii tind să aibă niveluri mai mari de monoxid de carbon în aerul expirat, deoarece acest gaz se găsește în fumul de țigară.

„La concentrații scăzute, acesta poate influența stresul oxidativ, inflamația și supraviețuirea celulelor. Întrebarea intrigantă este dacă aceste mecanisme ar putea proteja într-un fel celulele vulnerabile ale creierului care produc dopamină”, a adăugat Okun.

Citește și: O legătură între intestin și creier ar putea influența apariția și evoluția bolii Parkinson, conform studiilor

Ce s-a descoperit despre nivelul de monoxid de carbon

Okun a descris drept „o descoperire care îți deschide ochii” faptul că studiul a identificat o asociere dependentă de doză în rândul persoanelor care nu fumaseră niciodată. Participanții care aveau cel puțin 3 părți per milion (ppm) de monoxid de carbon în aerul expirat prezentau un risc de Parkinson cu aproximativ 30% mai mic.

„Acest lucru nu demonstrează că monoxidul de carbon previne boala Parkinson, dar ne oferă un indiciu biologic concret pe care să îl investigăm și, foarte important, abordările bazate pe monoxid de carbon au început deja să fie testate în studii clinice”, a spus specialistul.

Așadar, cercetarea nu demonstrează că expunerea la monoxid de carbon protejează împotriva bolii Parkinson. Rezultatele indică doar o posibilă legătură care ar putea ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine mecanismele implicate.

Tutunul fără fum, asociat cu un risc mai mic de Parkinson

Nu toți specialiștii consideră că monoxidul de carbon explică întreaga asociere. Unele cercetări indică faptul că anumite componente ale tutunului ar putea avea un rol, deoarece un risc mai mic de Parkinson a fost observat și în cazul produselor din tutun fără fum.

Un studiu publicat în 2016 în American Journal of Epidemiology a analizat utilizarea snusului suedez, un tip de tutun umed care este plasat sub buză, unde nicotina este absorbită prin mucoasa orală. Și în acest caz, cercetătorii au observat o asociere cu un risc mai mic de boală Parkinson. Rezultatul sugera că fenomenul nu era neapărat legat de inhalarea fumului de țigară.

Rezultate asemănătoare fuseseră raportate și de cercetători în 2005. Într-un studiu publicat în Wiley InterScience, asocierea dintre utilizarea tutunului fără fum și riscul redus de Parkinson era chiar mai puternică decât cea observată în cazul fumătorilor.

Dr. Alberto Ascherio, profesor de medicină la Harvard Medical School și unul dintre cercetătorii implicați în studiul din 2005, a declarat pentru Newsweek că suspectează existența unei „componente din frunzele de tutun care are efect neuroprotector”.

Potrivit specialistului, printre posibilii compuși s-ar putea număra substanțele care inhibă enzima monoaminoxidază B (MAO-B), produsă în mod natural de organism.

Ce legătură are dopamina cu boala Parkinson?

Enzima MAO-B contribuie la descompunerea mai multor substanțe chimice din creier, inclusiv a dopaminei. Atunci când enzima este inhibată, o cantitate mai mare de dopamină poate rămâne disponibilă în creier.

Dopamina este un mesager chimic esențial pentru controlul mișcărilor. Acest aspect este important în cazul bolii Parkinson, deoarece multe dintre simptome apar atunci când celulele nervoase din creier slăbesc, sunt deteriorate și în cele din urmă mor, afectând regiunea care produce dopamină.

Potrivit Parkinson’s Foundation, medicamentele care inhibă MAO-B pot îmbunătăți într-o anumită măsură mai multe dintre simptomele motorii ale bolii Parkinson. Totuși, cercetătorii nu au identificat încă substanța exactă responsabilă pentru asocierea observată între tutun și riscul mai mic de Parkinson.

„Concluzia este că nu știm care dintre compuși sunt cei mai importanți”, a precizat Ascherio.

Fumatul nu este o metodă de prevenire a bolii Parkinson

Deși relația observată în mai multe studii este una reală și continuă să fie investigată, cercetările nu demonstrează că oamenii ar trebui să fumeze pentru a-și reduce riscul de Parkinson.

Fumatul are efecte nocive bine documentate asupra organismului și este asociat cu numeroase boli grave și cu un număr foarte mare de decese. Cercetătorii încearcă acum să afle ce mecanism biologic stă în spatele asocierii cu boala Parkinson, pentru ca eventualele efecte protectoare să poată fi studiate separat, fără riscurile consumului de tutun.

Dar ce rol ar putea avea nicotina?

Alte cercetări indică faptul că nicotina ar putea fi, la rândul ei, implicată în această asociere. Potrivit lui Michael Okun, „nicotina este unul dintre principalii suspecți, deoarece acționează asupra receptorilor nicotinici de acetilcolină din circuitele cerebrale implicate în dopamină și poate influența inflamația, funcția mitocondriilor și supraviețuirea celulelor care produc dopamină”.

Acetilcolina este un neurotransmițător care are un rol important în memorie, atenție și mișcările musculare involuntare. Potrivit American Parkinson Disease Association, studiile efectuate pe animale au indicat că nicotina ar putea proteja celulele nervoase care produc dopamină împotriva deteriorării.

Ce urmează pentru cercetarea bolii Parkinson

Cercetările privind legătura dintre fumat și boala Parkinson „sugerează puternic că boala Parkinson ar putea fi prevenită dacă identificăm mecanismele relevante”, a declarat Alberto Ascherio.

Acest lucru nu înseamnă însă că specialiștii consideră fumatul o metodă de prevenire a bolii. Sunt necesare mult mai multe cercetări, în special „studii sistematice care să analizeze mai multe componente ale tutunului pentru a identifica eventualele efecte protectoare”, a adăugat Ascherio.

Michael Okun a subliniat că „mesajul cu adevărat interesant nu este că oamenii ar trebui să fumeze, ci că această relație neobișnuită ar putea oferi indicii biologice pe care le putem exploata”.

„Dacă putem identifica exact ceea ce pare să aibă un efect protector și să separăm acel mecanism de efectele uriașe și nocive ale tutunului, am putea descoperi noi ținte pentru prevenirea sau încetinirea evoluției bolii Parkinson”, a mai spus specialistul.