Corpul poate confunda foamea cu anxietatea. Ce legătură există între alimentație și stările de rău. Cristiana Andrei, nutriționist și specialist în medicină funcțională: „În loc să căutăm un singur ‘aliment vinovat’, este mai util să privim întregul context” EXCLUSIV

Google Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
|Andreea Manole |
Corpul poate confunda foamea cu anxietatea. Ce legătură există între alimentație și stările de rău. Cristiana Andrei, nutriționist și specialist în medicină funcțională: „În loc să căutăm un singur ‘aliment vinovat’, este mai util să privim întregul context” EXCLUSIV

Uneori, foamea poate produce senzații asemănătoare celor asociate anxietății. Sursa foto: Любомир Ворона / Stock Budget / Profimedia

Uneori avem zile în care nu înțelegem ce se întâmplă cu noi: suntem mai agitați, mâinile ne tremură, ne simțim prea rău sau prea slăbiți pentru a ieși din casă. Alteori, aceste stări se întind pe o perioadă mai lungă. Și avem tendința să punem simptomele pe seama oboselii, a stresului sau chiar să le confundăm cu anxietatea, fără să ne gândim o secundă la ce am mâncat sau, din contră, ce nu am mâncat. Deși la prima vedere nu pare, legătura dintre alimentație și stările de rău pe care le putem simți într-o zi obișnuită merge mult dincolo de „am mâncat prea mult, iar acum îmi e greață”. Cristiana Andrei, nutriționist certificat și specialist în medicină funcțională, a explicat pe larg această legătură într-un interviu acordat pentru caloria.ro.

Alimentația poate influența anxietatea, agitația sau starea de rău

Nu mâncăm doar pentru a supraviețui. Nu trebuie să ne gândim la mâncare doar
atunci când urmăm o dietă sau avem ca obiectiv o schimbare fizică. Deși subestimată, alimentația joacă un rol mult mai important pentru întreaga noastră stare de bine. Și uneori, atunci când o neglijăm, efectele se văd inclusiv la nivelul sistemului nervos.

„Alimentația poate influența atât starea fizică, cât și funcționarea sistemului nervos și, implicit, starea emoțională. Nutrienții furnizați prin alimentație participă la procese implicate în sinteza și funcționarea unor neurotransmițători, precum serotonina, dopamina și GABA, dar și în metabolismul energetic și funcționarea normală a creierului.

În plus, există o comunicare bidirecțională între intestin și creier, prin ceea ce numim axa intestin-creier. Alimentația influențează microbiomul intestinal, iar produșii metabolismului microbian pot influența, la rândul lor, procese neurologice, imune și metabolice. Studiile au identificat asocieri între anumite modificări ale microbiomului și anxietate sau depresie, deși încă nu putem spune că disbioza este cauza acestor tulburări.

Prin urmare, alimentația poate fi una dintre componentele care contribuie la starea emoțională, dar anxietatea este multifactorială și nu poate fi explicată exclusiv prin ceea ce mâncăm”, a explicat Cristiana Andrei.

Cristiana Andrei, nutriționist certificat și specialist în medicină funcțională.
Sursa foto: Cristiana Andrei
Cristiana Andrei, nutriționist certificat și specialist în medicină funcțională.
Sursa foto: Cristiana Andrei

Cafeaua băută pe stomacul gol poate accentua agitația și palpitațiile

„Beau repede o cafea și plec. O să mănânc mai târziu”. De câte ori nu am spus acest lucru, pentru ca mai târziu să ne simțim agitați? Uneori apar și senzații precum tremuratul, palpitațiile și stările de panică, iar explicația se ascunde chiar în ceașca lăsată pe masă înainte să plecăm de acasă.

„Cofeina stimulează sistemul nervos central și poate crește temporar vigilența, ritmul cardiac și senzația de ‘activare’. La persoanele sensibile, aceste efecte pot fi percepute ca agitație, tremur, palpitații sau chiar pot semăna cu simptomele unui atac de panică.

Riscul crește odată cu doza, iar sensibilitatea individuală diferă foarte mult. Faptul că este băută pe stomacul gol poate face ca unele persoane să perceapă efectele mai intens, mai ales dacă în același timp au mâncat puțin sau sunt deshidratate. Totuși, nu există suficiente dovezi pentru a spune că ‘stomacul gol’ este în sine cauza acestor reacții. Mai important este răspunsul individual la cofeină și doza consumată”, a explicat specialista.

Foamea poate semăna, uneori, cu anxietatea

Trăim vremuri în care stilul de viață haotic pe care îl ducem de multe ori conduce la diagnostice precum anxietatea. Câteodată, însă, foamea prelungită poate da simptome asemănătoare.

„Atunci când trece mult timp fără mâncare, unele persoane pot avea tremur, slăbiciune, amețeală, dureri de cap, transpirații, palpitații sau senzație de rău. Aceste senzații pot fi confundate cu anxietatea deoarece implică, printre altele, activarea sistemului nervos simpatic.

Este însă importantă o distincție: faptul că cineva se simte rău când îi este foarte
foame nu înseamnă automat că are hipoglicemie propriu-zisă. La o persoană sănătoasă, simptomele de foame și cele ale hipoglicemiei nu sunt sinonime
”, a spus Cristiana Andrei.

De aceea, atunci când mâncăm prea puțin, ținem un deficit caloric mare sau sărim frecvent peste mese putem ajunge să ne simțim și fizic mai rău:

„Este posibil. Un aport energetic insuficient poate contribui la oboseală, iritabilitate, dificultăți de concentrare și o toleranță mai redusă la stres. În cazul restricțiilor foarte severe, relația cu mâncarea și starea psihică pot fi afectate suplimentar”.

Cum ne afectează consumul de zahăr

Zahărul are și el rolul său. Deși apelăm la dulciuri pentru a „ne simți mai bine”, o masă foarte dulce poate fi urmată de oboseală, iritabilitate și durere de cap.

„Se poate întâmpla. O masă foarte bogată în zaharuri rapide poate produce o creștere rapidă a glicemiei, urmată de modificări ale insulinei și ale glicemiei. Unele persoane pot percepe ulterior oboseală, foame sau o stare neplăcută.

Răspunsul este însă foarte individual și depinde de cantitatea consumată, de compoziția întregii mese și de particularitățile metabolice ale persoanei. O persoană perfect sănătoasă va reacționa diferit de una cu rezistență la insulină sau chiar diabet”, a explicat Cristiana Andrei.

Citește și: Mâncatul emoțional, explicat de psihologul Diana Ioaneș. De ce ajungem să mâncăm fără să ne fie foame și cum putem opri acest obicei:„Cred că unul dintre scopurile noastre este să fim prezenți în propria viață”. EXCLUSIV

Alimentele care pot accentua anumite senzații

Totodată, cantitatea, contextul, sensibilitatea individuală și combinația dintre alimente pot schimba mult felul în care ne simțim după ce mâncăm.

„Mai degrabă vorbim despre anumite componente ale alimentației decât despre alimente ‘rele’ în sine. Cele mai evidente exemple sunt cantitățile mari de cofeină, alcoolul și mesele foarte bogate în zaharuri rafinate. La anumite persoane pot exista și sensibilități individuale la anumite alimente.

În cazul cafelei, de exemplu, doza este probabil mai importantă decât faptul că este consumată pe stomacul gol. De asemenea, o masă foarte mare poate produce disconfort digestiv și senzații corporale care, la o persoană anxioasă, pot fi interpretate mai intens”, a menționat specialista.

Și prea multă restricție poate deveni o problemă

În încercarea de a mânca „corect”, putem ajunge uneori să tăiem atât de multe lucruri de pe listă încât alimentația începe să semene mai degrabă cu un set de reguli decât cu o sursă normală de energie și nutrienți. Fără carbohidrați. Fără grăsimi. Cât mai puține calorii. Proteine doar din anumite surse. Mese cât mai mici. Și, eventual, multă voință. Numai că organismul are nevoie de mai mult decât ambiție pentru a funcționa.

„Contează foarte mult gradul de restricție. Organismul are nevoie de energie și de toți macronutrienții, chiar dacă proporțiile optime diferă de la o persoană la alta.

Un aport prea mic de proteine poate afecta sațietatea și, în timp, masa musculară. Un aport foarte redus de carbohidrați poate fi tolerat foarte bine de unele persoane, dar pentru altele poate fi asociat cu oboseală, dureri de cap sau scăderea performanței, în special în perioada de adaptare. Grăsimile sunt importante pentru aportul de acizi grași esențiali și pentru absorbția vitaminelor liposolubile.

Restricția excesivă și dieta foarte monotonă sunt, în general, mai problematice decât o anumită distribuție specifică a macronutrienților. O dietă cât mai diversificată va fi asociată cu un organism funcțional”, a explicat Cristiana Andrei.

„Uneori pot exista mai multe mecanisme simultan”

În practica sa, Cristiana Andrei spune că întâlnește frecvent persoane care descriu astfel de stări. Iar uneori, în spatele lor pot exista mai multe mecanisme care se suprapun, motiv pentru care alimentația nu poate fi privită separat de restul stilului de viață.

„În practica nutrițională întâlnesc destul de frecvent persoane care descriu simptome precum tremur, palpitații, slăbiciune, amețeală sau încordare.

Uneori pot exista mai multe mecanisme simultan. De aceea, eu privesc alimentația ca pe una dintre piesele puzzle-ului și nu ca pe o explicație universală pentru simptome psihice. Sunt cazuri în care anxietatea poate fi redusă semnificativ prin introducerea unui protocol de somn, igiena luminii sau chiar a exercițiilor fizice. De aceea, în medicina funcțională lucrăm cu întregul stil de viață și corectăm fiecare arie a lui, nu doar alimentația”.

Nu există un singur vinovat

Totuși, nu putem spune că am băut prea multă cafea, am mâncat prea mult sau prea puțin de fiecare dată când nu ne simțim bine. Uneori poate fi într-adevăr vorba despre unul dintre acești factori. Alteori însă, senzația de rău apare dintr-o combinație de lucruri care, luate separat, par aproape neimportante.

„Nu există o ierarhie universal valabilă, pentru că reacțiile diferă de la persoană la persoană. Dar, în practică, aș acorda atenție în primul rând combinației dintre prea multă cofeină, prea puțină mâncare, perioade foarte lungi între mese și hidratare insuficientă. Cu toate astea, repet, medicina funcțională evaluează întregul stil de viață, așadar abordăm și partea de sport și activitate fizică, somn și gestionarea zilnică a stresului. Subliniez ‘zilnică’ deoarece stresul trebuie gestionat zilnic, nu doar în weekend sau concedii.

În loc să căutăm un singur ‘aliment vinovat’, este mai util să privim întregul context: cât și ce a mâncat persoana, câtă apă a băut și ce tip de apă, câtă cofeină a consumat, cât a dormit, cât stres a avut și dacă simptomele se repetă sau apar și în alte contexte”, a încheiat Cristiana Andrei.

Citește și: Legătura invizibilă dintre alimentație și minte. Cum ne influențează ceea ce mâncăm starea psihică și nivelul de energie, conform dieteticianului Haiduc Denisa-Elena EXCLUSIV

Distribuie articolul pe: