Ce efect are expunerea la fluor din apa potabilă asupra creierului. Un studiu realizat pe adulți monitorizați timp de 50 de ani aduce noi concluzii

Google Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
|Andreea Nicole |
Ce efect are expunerea la fluor din apa potabilă asupra creierului. Un studiu realizat pe adulți monitorizați timp de 50 de ani aduce noi concluzii

Ce efect are expunerea la fluor din apa potabilă asupra creierului. Foto: pexels.com

Fluorul este cunoscut pentru rolul său în prevenirea cariilor dentare, însă utilizarea lui în apa potabilă continuă să provoace dezbateri. Una dintre principalele temeri este legată de posibilele efecte asupra creierului și funcțiilor cognitive, mai ales în cazul persoanelor expuse timp îndelungat.

Un nou studiu realizat în Irlanda aduce însă rezultate liniștitoare. Cercetătorii nu au identificat o legătură între expunerea la fluor prin apa potabilă de-a lungul vieții și performanțele cognitive mai slabe la vârste înaintate. Analiza a inclus aproximativ 2.500 de adulți, cu o vârstă medie de 65 de ani, ale căror niveluri de expunere au putut fi estimate pentru cel puțin cinci decenii.

Rezultatele au fost publicate în revista științifică Journal of Dental Research și contribuie la dezbaterea privind siguranța fluorizării apei la nivelul populației.

Expunerea la fluor timp de 50 de ani

Echipa din Irlanda a folosit date din cadrul Irish Longitudinal Study on Ageing (TILDA), un amplu proiect de cercetare care urmărește starea de sănătate a populației vârstnice.

Participanții au fost expuși la cantități diferite de fluor, în funcție de localitățile în care au locuit de-a lungul vieții. Irlanda a introdus fluorizarea apei potabile la nivel național în 1964, însă concentrațiile de fluor diferă între rețelele locale de alimentare.

Pentru analiză, cercetătorii au împărțit participanții în trei categorii, în funcție de nivelul estimat al expunerii: redus, mediu și ridicat. Ulterior, au comparat aceste date cu rezultatele obținute de participanți la două evaluări diferite ale funcțiilor cognitive.

Concluzia a fost că nu există o asociere între cantitatea de fluor la care au fost expuși de-a lungul vieții și performanțele cognitive la vârste înaintate. Cu alte cuvinte, expunerea timp de mai multe decenii la fluorul din apa potabilă, în concentrațiile utilizate în Irlanda, nu a fost asociată cu o deteriorare mai accentuată a funcțiilor cognitive.

„Rezultatele noastre oferă motive de liniștire, deoarece expunerea de-a lungul vieții la apa potabilă fluorizată, la nivelurile utilizate în Irlanda, nu este asociată cu o funcționare cognitivă mai slabă la adulții în vârstă”, a declarat Vinay Sharma, cercetător în domeniul sănătății publice la Trinity College Dublin și autorul principal al studiului.

Acesta a subliniat că subiectul are o importanță majoră pentru sănătatea publică și că rezultatele pot contribui la o dezbatere bazată pe dovezi științifice privind siguranța programelor de fluorizare a apei, atât în Irlanda, cât și la nivel internațional.

Citește și: Adio, carii? Cercetătorii au creat un gel care ar putea regenera smalțul dinților

Ce se întâmplă dacă expunerea la fluor începe în copilărie

Fluorul este cunoscut pentru rolul său în prevenirea cariilor dentare, însă utilizarea lui în apa potabilă continuă să provoace dezbateri. Foto: pexels.com
Fluorul este cunoscut pentru rolul său în prevenirea cariilor dentare, însă utilizarea lui în apa potabilă continuă să provoace dezbateri. Foto: pexels.com

Cercetătorii au analizat și dacă expunerea la fluor în primii ani de viață ar putea avea efecte asupra funcțiilor cognitive la vârsta adultă. O parte dintre participanții mai tineri fuseseră expuși la apă fluorizată în primii cinci ani de viață. Nici în cazul acestora nu a fost identificată o asociere între expunerea timpurie la fluor și rezultatele evaluărilor cognitive.

Totuși, autorii atrag atenția că această concluzie trebuie interpretată cu prudență. Doar 5% dintre persoanele incluse în analiză, respectiv 124 de participanți, avuseseră expunere la fluor în primii cinci ani de viață. Numărul relativ redus limitează puterea studiului de a formula concluzii ferme în această privință.

De asemenea, absența unei asocieri între fluor și declinul cognitiv nu demonstrează automat că substanța nu poate avea niciun efect asupra creierului. Rezultatele arată doar că, în condițiile analizate, cercetătorii nu au găsit dovezi ale unei legături.

Studii despre fluor și sănătatea creierului

Concluziile cercetării din Irlanda sunt în concordanță cu alte studii care nu au identificat o legătură între fluorizarea apei potabile și deteriorarea funcțiilor cognitive.

Există însă și cercetări care au raportat rezultate diferite. Două studii realizate în China au asociat expunerea la fluor cu afectarea funcțiilor cognitive la persoanele în vârstă. Autorii noii cercetări precizează însă că aceste rezultate au vizat situații de expunere excesivă la fluor, asociate cu fluoroza, și nu pot fi comparate direct cu nivelurile utilizate în programele obișnuite de fluorizare a apei.

O meta-analiză publicată în 2025 a identificat, de asemenea, o asociere între expunerea la fluor și scoruri IQ mai mici la copii. O parte dintre datele analizate proveneau însă din situații în care concentrațiile de fluor depășeau nivelurile folosite în mod normal pentru fluorizarea apei potabile.

Prin urmare, diferența dintre expunerea la concentrații ridicate de fluor și cea la nivelurile utilizate în programele de sănătate publică este esențială atunci când sunt interpretate rezultatele acestor cercetări.

Citește și: Apa carbogazoasă afectează dinții? Ce arată, de fapt, studiile

De ce este folosit fluorul în apa potabilă

Nu există o asociere între cantitatea de fluor la care au fost expuși de-a lungul vieții și performanțele cognitive la vârste înaintate. Foto: pexels.com
Nu există o asociere între cantitatea de fluor la care au fost expuși de-a lungul vieții și performanțele cognitive la vârste înaintate. Foto: pexels.com

Fluorizarea apei este considerată una dintre măsurile importante de prevenire a cariilor dentare la nivelul populației. Prin expunerea la cantități controlate de fluor, smalțul dentar devine mai rezistent la atacurile acizilor produși de bacteriile din cavitatea bucală.

„Fluorizarea a fost unul dintre cele mai eficiente instrumente pe care le avem pentru reducerea cariilor dentare la nivelul populației. De aceea, este important că dispunem acum de dovezi pe termen lung din Irlanda care arată că acest beneficiu nu este însoțit de efecte negative asupra sănătății cognitive”, a declarat Michael Crowe, cercetător în domeniul stomatologiei la Trinity College Dublin.

Studiul publicat în Journal of Dental Research oferă noi date în sprijinul siguranței fluorizării apei la concentrațiile utilizate în Irlanda. Autorii subliniază însă importanța continuării cercetărilor, în special pentru clarificarea efectelor expunerii în primii ani de viață și a diferențelor dintre nivelurile obișnuite și cele excesive de fluor.

Distribuie articolul pe: