Cafeaua ar putea ajuta organismul să lupte împotriva stresului și îmbătrânirii. Cercetătorii au descoperit un mecanism biologic ascuns

Cafeaua este una dintre cele mai consumate băuturi din lume, iar numeroase studii au asociat-o de-a lungul timpului cu o speranță de viață mai mare și cu un risc redus de apariție a mai multor boli cronice. Totuși, oamenii de știință nu au reușit până acum să explice pe deplin mecanismele biologice care stau în spatele acestor beneficii.

O nouă cercetare realizată de specialiști de la Texas A&M College of Veterinary Medicine and Biomedical Sciences (VMBS) aduce însă o posibilă explicație. Potrivit studiului, anumiți compuși naturali din cafea activează un receptor celular numit NR4A1, implicat în protejarea organismului împotriva stresului, îmbătrânirii și unor boli grave.

Rezultatele au fost publicate recent în revista științifică Nutrients și reprezintă una dintre primele dovezi directe ale legăturii dintre compușii din cafea și acest receptor.

Cum protejează receptorul NR4A1 organismul

Profesorul Stephen Safe, specialist în toxicologie veterinară și autor principal al studiului, explică faptul că receptorul NR4A1 face parte dintr-o familie de receptori nucleari care controlează activitatea anumitor gene atunci când organismul este supus stresului sau suferă leziuni.

„Cafeaua este cunoscută pentru proprietățile sale benefice asupra sănătății. Noi am demonstrat că o parte dintre aceste efecte ar putea fi explicate prin modul în care compușii din cafea interacționează cu acest receptor, care are rolul de a proteja organismul împotriva daunelor provocate de stres”, a declarat cercetătorul.

În studii anterioare, echipa lui Stephen Safe a descris NR4A1 drept un adevărat „senzor al nutrienților”, capabil să răspundă la compușii proveniți din alimentație și să contribuie la menținerea sănătății pe măsură ce organismul îmbătrânește.

„Dacă aproape orice țesut este afectat, receptorul NR4A1 intervine pentru a limita deteriorarea. Atunci când acest receptor lipsește, leziunile sunt mult mai severe”, a explicat profesorul.

Citește și: Cafeaua cu lapte ar putea reduce inflamația din organism, sugerează un nou studiu

Legătura dintre cafea și bolile asociate îmbătrânirii

Numeroase cercetări epidemiologice au arătat că persoanele care consumă cafea prezintă un risc mai mic de a dezvolta boli precum Alzheimer, Parkinson sau diverse afecțiuni metabolice. Totuși, aceste studii au evidențiat doar o asociere statistică, fără a demonstra mecanismul biologic din spatele efectelor observate.

Noua cercetare sugerează că receptorul NR4A1 ar putea reprezenta una dintre verigile lipsă. Rezultatele au arătat că mai mulți compuși naturali din cafea se leagă de receptorul NR4A1 și îi modifică activitatea. Printre cei mai eficienți se numără acidul cafeic și alți compuși polifenolici și polihidroxilici, substanțe care se găsesc nu doar în cafea, ci și în numeroase fructe și legume.

„Ceea ce spunem este că o parte dintre beneficiile cafelei asupra sănătății ar putea proveni tocmai din activarea acestui receptor”, a explicat Stephen Safe.

Reducerea leziunilor celulare și încetinirea dezvoltării celulelor canceroase

Experimentele de laborator au arătat că acești compuși au modificat comportamentul celulelor într-un mod asociat cu protecția împotriva bolilor. Ei au redus deteriorarea celulară și au încetinit dezvoltarea celulelor canceroase.

Mai mult, atunci când cercetătorii au eliminat receptorul NR4A1 din celulele studiate, toate aceste efecte benefice au dispărut. Acest rezultat întărește ipoteza că receptorul joacă un rol esențial în o parte dintre efectele protectoare atribuite cafelei.

Citește și: De ce mâncarea are alt gust după cafea. Cofeina schimbă modul în care percepem aromele

Beneficiile cafelei nu par să fie datorate cofeinei

Deși cofeina este cel mai cunoscut ingredient al cafelei, autorii studiului spun că ea nu pare să fie principalul responsabil pentru efectele observate. În schimb, compușii polifenolici și polihidroxilici s-au dovedit mult mai activi în stimularea receptorului NR4A1.

„Cofeina se leagă de receptor, însă în modelele noastre experimentale efectul ei este redus. Compușii polifenolici sunt cei care au cea mai mare activitate”, a precizat profesorul Safe.

Această observație ar putea explica de ce studiile efectuate pe populații mari au constatat beneficii similare atât pentru cafeaua cu cofeină, cât și pentru cea decofeinizată.

Cafeaua previne bolile? Nu

Autorii atrag atenția că rezultatele nu demonstrează o relație directă de cauzalitate între consumul de cafea și prevenirea bolilor la oameni. Cafeaua este un amestec foarte complex de sute de compuși bioactivi, iar organismul răspunde prin numeroase mecanisme biologice diferite.

„Există mulți receptori și multe căi prin care cafeaua poate acționa. Noi arătăm doar că aceasta ar putea fi una dintre cele mai importante”, a explicat Stephen Safe.

El subliniază că sunt necesare studii suplimentare pentru a stabili cât de important este acest mecanism în organismul uman.

Descoperirea ar duce la noi tratamente

Rezultatele cercetării deschid și perspective pentru dezvoltarea unor medicamente noi.

Echipa de la Texas A&M studiază deja compuși sintetici capabili să activeze receptorul NR4A1 mai eficient decât substanțele naturale din alimentație, în speranța dezvoltării unor tratamente împotriva cancerului și a altor boli asociate îmbătrânirii.

În același timp, studiul susține tot mai multe dovezi potrivit cărora alimentația, în special compușii de origine vegetală, poate influența procese biologice implicate în îmbătrânire și apariția bolilor.

Ce înseamnă asta pentru consumatorii de cafea

Deocamdată, cercetarea nu modifică recomandările actuale privind consumul de cafea. Efectele pot varia de la o persoană la alta, în funcție de starea de sănătate, sensibilitatea la cofeină și alți factori individuali. Cu toate acestea, studiul oferă o explicație biologică plauzibilă pentru asocierea observată de ani de zile între consumul moderat de cafea și o sănătate mai bună.

„Cred că această descoperire ne ajută să înțelegem de ce cafeaua produce efectele pe care le produce. Nu mai vorbim doar despre o simplă observație statistică. Există un mecanism biologic în spatele acestei legături”, a concluzionat profesorul Stephen Safe.