Leziunile inimii ar putea fi reparate cu ajutorul unei terapii genetice. Foto: AI Oamenii de știință au obținut primele rezultate promițătoare ale unui tratament experimental care reactivează celulele inactive și ajută la refacerea țesutului muscular afectat după un infarct. Testele realizate pe șoareci au arătat o îmbunătățire a funcției inimii și o creștere cu 10% a fluxului sanguin. Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au identificat o metodă prin care mușchiul inimii afectat de un infarct ar putea fi reparat. Terapia genetică experimentală reușește să reactiveze celule care, în mod normal, nu se mai divid după primele etape ale vieții, stimulând astfel regenerarea țesutului cardiac. Descoperirea ar putea deschide o nouă direcție în tratarea insuficienței cardiace, o afecțiune în care mușchiul inimii devine prea slab sau prea rigid pentru a pompa sângele în mod eficient. În Marea Britanie, aproximativ un milion de persoane trăiesc cu insuficiență cardiacă, iar jumătate dintre acestea mor în decurs de cinci ani de la diagnosticare. Până acum, tratamentele disponibile puteau ameliora simptomele și încetini evoluția bolii, dar nu reușeau să refacă mușchiul cardiac deja deteriorat. Noua abordare, testată deocamdată pe animale, urmărește să stimuleze organismul să repare singur o parte dintre leziuni. „Sunt rezultate cu adevărat încurajatoare”, a declarat dr. Catherine Wilson, conferențiar la Departamentul de Farmacologie al Universității Cambridge și cercetătoare la Institutul Gurdon. „Insuficiența cardiacă nu are un tratament curativ, iar terapia noastră ar putea avea un impact semnificativ asupra calității vieții a milioane de oameni din întreaga lume. Nu tratăm doar simptomele insuficienței cardiace. Această abordare ar putea ajuta inima să se repare singură.” Cum funcționează terapia genetică testată la Cambridge Tratamentul folosește instrucțiuni genetice temporare, transmise prin ARN mesager (ARNm), o tehnologie asemănătoare celei utilizate de vaccinurile ARNm. În cazul vaccinurilor, aceste instrucțiuni determină organismul să producă anumite proteine virale, astfel încât sistemul imunitar să învețe să le recunoască. În noua terapie, instrucțiunile ARNm activează două proteine, Myc și Cyclin T1, implicate în controlul diviziunii și multiplicării celulare. Prin stimularea lor, celulele musculare ale inimii sunt „trezite” și încurajate să se dividă din nou, contribuind la repararea țesutului afectat. Capacitatea inimii de a-și regenera celulele scade drastic după naștere. Până la vârsta de 25 de ani, doar aproximativ 1% dintre celulele musculare cardiace sunt înlocuite anual. La 75 de ani, proporția ajunge la numai 0,45%. Pe parcursul unei vieți, mai puțin de jumătate dintre celulele musculare cu care inima a pornit la naștere ajung să fie înlocuite. Citește și: Inima ar putea avea un mecanism de reparare ascuns. Ce au descoperit cercetătorii după infarct Ce se întâmplă cu inima după un infarct Terapia genetică experimentală reușește să reactiveze celule care nu se mai divid după primele etape ale vieții, stimulând astfel regenerarea țesutului cardiac. Foto: University of Cambridge Un infarct poate provoca pierderea a până la un miliard de celule musculare cardiace, adică aproximativ 25-33% din totalul acestora, potrivit datelor prezentate în cercetare. Celulele pierdute nu sunt înlocuite în mod natural în cantități suficiente. În locul țesutului muscular distrus se formează cicatrici, iar inima își pierde din capacitatea de a pompa sângele. În timp, aceste modificări pot contribui la apariția insuficienței cardiace și, în cazurile grave, la deces. Tratamentele actuale pot ține sub control simptomele și pot încetini deteriorarea funcției cardiace, însă nu pot reface mușchiul pierdut în urma unui infarct. Cercetătorii subliniază că noua terapie nu reprezintă, în acest stadiu, un tratament care vindecă insuficiența cardiacă. Chiar și îmbunătățirile moderate ale funcției inimii pot conta însă pentru pacienți, fiind asociate cu un risc mai mic de deces și cu o capacitate mai bună de a desfășura activitățile zilnice. Rezultatele testelor pe șoareci au persistat timp de cel puțin 4 luni Animalele care au primit tratamentul experimental au prezentat îmbunătățiri la 28 de zile după administrare. Efectele s-au menținut timp de cel puțin patru luni, ceea ce sugerează că terapia ar putea avea un impact de durată. Un aspect important este că semnalul genetic transmis prin ARNm este temporar. Astfel, instrucțiunile nu rămân permanent în organism, iar cercetătorii nu au observat o creștere excesivă a numărului de celule sau alte efecte adverse la animalele testate. Echipa de la Cambridge lucrează acum la perfecționarea tratamentului. Cercetarea beneficiază de finanțare din partea British Heart Foundation, organizație care susține continuarea studiilor. Următorul obiectiv este verificarea eficienței și siguranței terapiei la mamifere de talie mai mare, înainte ca oamenii de știință să poată lua în calcul eventuale teste pe oameni. Citește și: Femeile ar trebui să-și verifice inima în funcție de etapa vieții Specialiștii speră ca inima să se poată repara singură Animalele care au primit tratamentul experimental au prezentat îmbunătățiri la 28 de zile după administrare. Foto: University of Cambridge Profesorul Bryan Williams, director științific și medical al British Heart Foundation, a descris cercetarea drept un pas important înainte. „Să reușim să facem inima umană să se repare singură este Sfântul Graal al cardiologiei”, a declarat acesta. Potrivit specialistului, inima are o capacitate remarcabilă de regenerare în perioada în care copilul se dezvoltă în uter, însă celulele musculare cardiace își pierd această abilitate la scurt timp după naștere. „De aceea, este încurajator când studii precum acesta reușesc să reactiveze regenerarea celulelor musculare ale inimii. Terapia genetică folosită de cercetători are un potențial clar pentru pacienții cu afecțiuni cardiace”, a explicat Williams. El a atras însă atenția că rezultatele provin din experimente pe șoareci, iar cercetarea se află încă într-un stadiu incipient. Cu toate acestea, studiul reprezintă un pas important către dezvoltarea unor tratamente care ar putea repara leziunile provocate de infarct. Cercetarea a fost publicată în revista Nature Cardiovascular Research. Distribuie articolul pe: