Un aliment ieftin din bucătărie, asociat cu un risc mai mic de boli neurologice. Ce au arătat studiile realizate pe parcursul a 25 de ani. Foto: AI Un aliment ieftin, prezent în multe bucătării din România, ar putea avea un rol important în menținerea sănătății creierului odată cu înaintarea în vârstă. Este vorba despre fasole, o leguminoasă bogată în fibre și proteine vegetale, care a atras atenția cercetătorilor prin posibilele sale efecte asupra sănătății neurologice. Un studiu desfășurat pe parcursul a 25 de ani, la care au participat peste 70.000 de femei, a identificat o legătură între anumite obiceiuri alimentare și un risc mai mic de apariție a bolii Parkinson înainte de vârsta de 71 de ani. Fasolea s-a remarcat printre alimentele analizate. Cercetătorii au observat că leguminoasele ocupă un loc important în două regimuri alimentare asociate cu rezultate mai bune: dieta mediteraneeană și dieta MIND. Ce au urmărit oamenii de știință timp de 25 de ani Cercetarea a inclus 71.542 de femei, ale căror obiceiuri alimentare au fost monitorizate între anii 1993 și 2018. În perioada analizată, 845 dintre participante au dezvoltat boala Parkinson. Oamenii de știință au vrut să afle dacă alimentația poate avea o legătură cu riscul apariției acestei afecțiuni. Analiza s-a concentrat asupra a două modele alimentare cunoscute pentru beneficiile lor asupra sănătății. Primul a fost dieta mediteraneeană, care pune accent pe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase și ulei de măsline. Al doilea a fost dieta MIND. Aceasta combină principiile alimentației mediteraneene cu recomandări menite să susțină funcționarea creierului și să reducă riscul problemelor cognitive asociate înaintării în vârstă. Rezultatele au arătat că respectarea acestor două modele alimentare a fost asociată cu o incidență mai mică a bolii Parkinson în rândul femeilor care nu depășiseră vârsta de 71 de ani. Fasolea, alimentul care a atras atenția cercetătorilor Unul dintre cele mai interesante aspecte ale cercetării a fost rolul leguminoaselor. Femeile care urmau cel mai îndeaproape principiile dietei mediteraneene aveau un risc cu aproximativ 24% mai mic de a dezvolta boala Parkinson, comparativ cu participantele care respectau mai puțin acest regim. În cazul dietei MIND, diferența observată a fost de aproximativ 25%. Analiza alimentelor consumate a evidențiat importanța fasolei și a celorlalte leguminoase. În dieta mediteraneeană, această categorie de alimente a contribuit semnificativ la asocierea observată. În dieta MIND, fasolea și uleiul de măsline s-au remarcat prin rolul lor. Fasolea este ușor de introdus în meniul zilnic. Poate fi consumată sub formă de ciorbă, iahnie, salată sau pastă tartinabilă. O altă variantă nutritivă este asocierea cu orez integral. Vezi și: Castraveți sau broccoli: care legumă hidratează mai bine și care are mai multe fibre Această combinație oferă proteine vegetale, fibre și alți nutrienți necesari organismului. Legătura dintre consumul de leguminoase și sănătatea creierului Cercetarea nu este singura care sugerează că fasolea, lintea și năutul pot avea un rol important în alimentația persoanelor în vârstă. Alte studii au analizat legătura dintre consumul regulat de leguminoase și păstrarea funcțiilor cognitive. O cercetare publicată în revista „Journal of Nutrition, Health & Aging” a indicat că persoanele de peste 65 de ani care consumau frecvent leguminoase aveau un risc cu aproximativ 22% mai mic de declin cognitiv. Foto: Magnific.com De asemenea, un alt studiu realizat pe adulți cu vârste între 70 și 90 de ani a identificat rezultate mai bune la testele cognitive în cazul celor care consumau mai multe leguminoase și fructe oleaginoase. Vezi și: Leguma ieftină pe care ar trebui să o consumi des dacă ai tensiune mare și o găsești tot anul Acești participanți prezentau și o deteriorare mai lentă a funcțiilor cognitive, comparativ cu persoanele care includeau mai rar asemenea alimente în dietă. Rezultatele susțin ideea că alimentația poate influența sănătatea creierului pe termen lung. De ce devine alimentația tot mai importantă după 70 de ani Odată cu înaintarea în vârstă, organismul trece prin numeroase schimbări. Acestea pot afecta inclusiv memoria, atenția și capacitatea de concentrare. Bolile neurodegenerative, precum Alzheimer și Parkinson, pot afecta progresiv celulele nervoase. În timp, persoanele diagnosticate pot întâmpina dificultăți în desfășurarea activităților obișnuite. Deși vârsta și factorii genetici au un rol important, cercetătorii analizează tot mai atent influența stilului de viață. Alimentația echilibrată, activitatea fizică și controlul bolilor cronice sunt câteva dintre elementele care pot contribui la menținerea sănătății generale. Fasolea, lintea, năutul și mazărea sunt alimente care merită incluse mai des în meniul persoanelor în vârstă. Acestea oferă fibre și proteine vegetale, fiind totodată accesibile și ușor de preparat. Cum poți include fasolea în alimentația zilnică Nu este nevoie de schimbări complicate pentru a beneficia de nutrienții din leguminoase. Acestea pot fi integrate în numeroase preparate. Iată câteva variante simple: Iahnie de fasole: o mâncare tradițională, care poate fi pregătită cu legume și condimente. Salată de fasole: poate fi combinată cu ceapă, ardei, pătrunjel și puțin ulei de măsline. Fasole cu orez integral: o combinație sățioasă, bogată în fibre și proteine vegetale. Supă de linte: o alternativă nutritivă pentru mesele de prânz. Pastă de năut: poate fi servită cu legume proaspete sau pâine integrală. Persoanele care se confruntă cu balonare pot introduce leguminoasele treptat în alimentație. În cazul fasolei uscate, înmuierea înainte de fierbere și prepararea termică adecvată pot contribui la o digestie mai ușoară. Fasolea nu previne singură boala Parkinson sau demența Deși rezultatele cercetărilor sunt încurajatoare, specialiștii atrag atenția că nu trebuie interpretate ca o dovadă că fasolea poate preveni bolile neurodegenerative. Studiul desfășurat timp de 25 de ani a identificat o asociere între anumite modele alimentare și un risc mai redus de Parkinson. Nu a demonstrat că un singur aliment este responsabil pentru această diferență. Beneficiile pot fi legate de întreaga alimentație și de combinația dintre mai multe obiceiuri sănătoase. Prin urmare, fasolea poate fi o alegere bună pentru un meniu echilibrat, dar nu trebuie privită ca un tratament pentru Parkinson, Alzheimer sau declin cognitiv Distribuie articolul pe: