Cum să îți păstrezi liniștea sufletească indiferent de ce spun sau fac ceilalți. 8 schimbări de perspectivă care te ajută să devii mai puternică. Foto: AI Uneori, o remarcă spusă pe un ton rece, un mesaj rămas fără răspuns sau o reacție neașteptată din partea unei persoane apropiate pot schimba complet starea de spirit. Începem să ne întrebăm dacă am greșit cu ceva, dacă am deranjat pe cineva sau dacă atitudinea celorlalți are legătură cu noi. Obiceiul de a interpreta fiecare gest și fiecare cuvânt ca pe un atac personal poate deveni obositor. Ne consumă energia și ne afectează relațiile. În plus, ajungem să ne îndoim de propria persoană chiar și atunci când nu avem motive reale. Psihoterapeuta Michelle P. Maidenberg explică, într-un material publicat de Psychology Today, de ce avem tendința să luăm lucrurile prea personal și cum putem schimba acest comportament. De ce ne afectează atât de mult comportamentul celorlalți De multe ori, reacțiile noastre nu sunt provocate doar de ceea ce spun sau fac ceilalți. Ele au legătură și cu propriile nesiguranțe, cu experiențele din trecut și cu dorința de a fi acceptați. De exemplu, dacă saluți o colegă și aceasta îți răspunde fără prea mult entuziasm, poți ajunge imediat la concluzia că este supărată pe tine. La fel se întâmplă atunci când trimiți un mesaj unei prietene, iar aceasta nu îți răspunde timp de câteva ore. În loc să iei în calcul mai multe explicații, începi să cauți greșeli în propriul comportament. Respingerea socială poate provoca o suferință reală. Un studiu publicat în revista Science, în 2003, a arătat că excluderea socială activează anumite regiuni ale creierului implicate și în procesarea durerii. Totuși, este important să înțelegem că nu orice reacție a celor din jur are legătură cu noi. Iată câteva lucruri care te pot ajuta să privești situațiile diferit. 1. Acceptă că nu vei fi pe placul tuturor Oricât de atentă, amabilă și înțelegătoare ai încerca să fii, nu toată lumea te va aprecia. Este o realitate pe care trebuie să o accepți. Probabil că și tu ai întâlnit persoane cu care nu ai reușit să te apropii. Nu a fost neapărat vina lor sau a ta. Pur și simplu, nu a existat o compatibilitate. La fel se întâmplă și în cazul celorlalți. Oamenii au personalități, valori și experiențe diferite. Ceea ce apreciază o persoană poate să nu fie pe placul alteia. Problemele apar atunci când începi să consideri că lipsa de simpatie a cuiva spune ceva rău despre tine. Părerea unei persoane nu îți stabilește valoarea. Atunci când simți nevoia să obții aprobarea cuiva, încearcă să te întrebi dacă opinia acelei persoane contează cu adevărat pentru tine. 2. Nu transforma presupunerile în certitudini Un răspuns scurt, o privire serioasă sau o conversație încheiată brusc pot avea numeroase explicații. Poate că persoana respectivă este obosită, are probleme sau se grăbește. Nu înseamnă automat că este deranjată de prezența ta. Atunci când nu avem suficiente informații, mintea încearcă să completeze singură golurile. Iar dacă avem tendința să fim nesiguri, alegem adesea explicația cea mai negativă. În psihologie, acest tip de gândire este asociat cu distorsiunile cognitive. Practic, ajungem să interpretăm realitatea prin prisma propriilor temeri. Un exercițiu util este să separi ceea ce știi sigur de ceea ce doar presupui. Dacă cineva ți-a răspuns rece, acesta este un fapt. Motivul pentru care a făcut-o rămâne însă necunoscut. Dacă situația te preocupă, poți cere o explicație directă. O discuție calmă este mult mai utilă decât ore întregi de presupuneri. 3. Unele remarci spun mai multe despre cel care le face Nu toate criticile sunt corecte și nici toate persoanele știu să își exprime nemulțumirile într-un mod potrivit. Există oameni care își descarcă frustrările prin ironii, reproșuri sau cuvinte jignitoare. Uneori, propriile nesiguranțe îi determină să fie foarte duri cu cei din jur. Un mecanism întâlnit în psihologie este proiecția. Acesta apare atunci când o persoană atribuie altora emoții, impulsuri sau trăsături pe care îi este greu să le accepte la sine. Cu toate acestea, nu trebuie să consideri automat că orice observație neplăcută vine din frustrările celuilalt. Unele critici pot avea un sâmbure de adevăr. Important este să faci diferența între mesaj și modul în care acesta este transmis. Dacă observația este justificată, poți învăța ceva din ea. Dacă este însoțită de jigniri, ai dreptul să stabilești limite și să ceri respect. Vezi și: Cuplurile divorțate au dat verdictul! Au împărtășit cearta pe care au considerat-o „ultima picătură” în mariajul lor 4. Nu lăsa emoțiile altora să îți controleze starea Probabil ai observat că atunci când intri într-o încăpere în care cineva este nervos, poți deveni și tu tensionată. Tonul ridicat, gesturile agitate și atmosfera apăsătoare îți pot schimba rapid dispoziția. Acest fenomen poartă numele de contagiune emoțională. Emoțiile se pot transmite de la o persoană la alta, chiar și fără să existe o discuție directă. Dacă cineva este iritat, nu trebuie să reacționezi în același mod. Încearcă să îți păstrezi calmul și să nu răspunzi imediat la provocări. Respiră lent și acordă-ți câteva momente înainte de a continua conversația. Dacă discuția devine prea tensionată, o poți relua atunci când ambele persoane sunt mai liniștite. Faptul că cineva are o zi proastă nu înseamnă că trebuie să o transformi și tu într-una la fel. 5. Nu te învinovăți pentru fiecare schimbare de dispoziție Când o persoană apropiată este tăcută sau pare deranjată, primul impuls poate fi să te întrebi dacă ai făcut ceva greșit. Totuși, starea emoțională a oamenilor este influențată de numeroase lucruri. Oboseala, lipsa somnului, stresul de la serviciu, grijile financiare sau problemele personale pot schimba felul în care cineva se comportă. Dacă partenerul vine acasă supărat, nu înseamnă automat că este nemulțumit de relație. Dacă o colegă este distantă, nu trebuie să presupui imediat că are ceva cu tine. În loc să îți faci reproșuri, încearcă să întrebi simplu dacă s-a întâmplat ceva. O formulare precum „Pari îngrijorat. Ai avut o zi dificilă?” poate deschide o conversație fără să pornească de la acuzații. Nu ești responsabilă pentru toate emoțiile celor din jur. 6. Un refuz nu înseamnă că nu ești suficient de bună Respingerea este dificilă, indiferent că apare într-o relație, într-o prietenie sau în viața profesională. Poți să nu obții un loc de muncă pentru care ai candidat, să descoperi că o persoană nu își dorește o relație cu tine sau să vezi cum o prietenie se îndepărtează în timp. Astfel de experiențe pot provoca tristețe și nesiguranță. Uneori, ajungem să interpretăm un singur refuz ca pe o dovadă că nu avem suficiente calități. În realitate, lucrurile sunt mult mai complexe. Un angajator poate alege un candidat cu altă experiență. O relație poate să nu funcționeze din cauza unor așteptări diferite. O prietenie se poate încheia chiar dacă ambele persoane au avut intenții bune. Psihoterapeuta Michelle P. Maidenberg atrage atenția asupra faptului că respingerea poate avea numeroase cauze, multe dintre ele nefiind sub controlul nostru. Este firesc să fii dezamăgită. Important este să nu lași un episod neplăcut să îți definească întreaga persoană. 7. Învață să primești observațiile fără să te simți atacată Să nu iei totul personal nu înseamnă să ignori ceea ce îți spun ceilalți. Uneori, reacțiile lor pot scoate la iveală comportamente pe care nu le-ai observat până atunci. De exemplu, dacă mai multe persoane îți spun că obișnuiești să le întrerupi, poate ar fi util să fii mai atentă în timpul conversațiilor. La fel, dacă partenerul îți spune că nu se simte ascultat, o discuție sinceră vă poate ajuta să înțelegeți mai bine problema. Diferența importantă este între o observație constructivă și un atac personal. O critică exprimată respectuos poate fi utilă. Jignirile și umilirea nu trebuie acceptate. Atunci când nu înțelegi ce anume a deranjat pe cineva, cere exemple concrete. Dacă ai greșit, îți poți asuma responsabilitatea fără să te judeci exagerat. Vezi și: De ce ne place să urmărim dramele altora la reality show-uri. Ce se întâmplă în creier și când acest obicei ne poate face rău 8. Nu mai relua la nesfârșit în minte discuțiile neplăcute Ai avut o conversație tensionată și, deși au trecut câteva ore, încă te gândești la fiecare replică? Te întrebi ce ar fi trebuit să spui sau cum ai fi putut reacționa diferit? Acest obicei se numește ruminație. Presupune reluarea repetată a unor gânduri și experiențe neplăcute, fără să ajungi neapărat la o soluție. Problema este că ajungi să consumi multă energie pentru o situație care poate s-a încheiat deja. O discuție de câteva minute îți poate ocupa astfel întreaga zi. Când observi că revii constant la aceeași întâmplare, întreabă-te dacă mai există ceva concret de făcut. Poate este nevoie să clarifici o neînțelegere, să îți ceri scuze sau să stabilești o limită. Sursa: psychologytoday.com Distribuie articolul pe: