Cum ne afectează psihic scumpirile tot mai dese. Sabina Vasile, psiholog, a explicat de ce avem impresia că nu mai ajung banii: „Un viitor imprevizibil ne poate consuma multă energie mentală” EXCLUSIV

„A crescut TVA-ul”. „Se măresc impozitele”, „Prețul combustibilului a crescut iar”. Sunt doar câteva dintre veștile economice pe care le auzim tot mai des în ultima perioadă. Prețurile cresc, facturile se adună și chiar și atunci când reușim să ne acoperim toate cheltuielile și să punem ceva bani deoparte, viitorul pare tot mai incert. Ajungem, astfel, să ne gândim de două ori înainte de o achiziție și renunțăm la activități care ne fac plăcere, de teamă că „nu se știe mai târziu”. În timp, grija pentru cheltuielile de astăzi se poate transforma în teama permanentă pentru ziua de mâine.

Pentru a înțelege cum ne influențează psihic veștile despre scumpiri, am discutat cu Sabina Vasile, psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv-comportamental. Aceasta ne-a explicat cum ne afectează scumpirile și cum putem gestiona situația fără să ajungem să trăim permanent cu teama următoarei vești proaste.

De ce veștile despre scumpiri ne fac să credem că nu ne mai ajung banii

Andreea Manole (caloria.ro): În ultima perioadă auzim aproape zilnic că s-a mai scumpit ceva: benzina, utilitățile, mâncarea, chiriile, casele. Chiar și atunci când nu avem o problemă financiară imediată, putem ajunge să simțim că „nu mai ajung banii pentru nimic”. De unde vine senzația asta?

Sabina Vasile: Uneori, știrile despre bani ne pot face să ne simțim mai săraci sau mai instabili financiar decât indică situația noastră concretă.

Când auzim repetat știri despre scumpiri, mintea noastră le percepe ca pe un semnal repetat de alarmă. Repetiția amplifică frica: un mesaj auzit o singură dată poate trece neobservat, însă repetat constant poate începe să pară mai important și mai adevărat decât este în realitate.

Dacă știrile vorbesc constant despre oameni care pierd bani, afaceri care se închid și familii care nu mai fac față cheltuielilor, putem ajunge să ne privim propria situație financiară prin această lentilă.

Cum ne pot afecta scumpirile viața socială și relația de cuplu

Andreea Manole (caloria.ro): Putem să fim bine din punct de vedere financiar și, cu toate astea, să începem să ne uităm altfel la bani după ce auzim luni întregi numai vești despre scumpiri? De exemplu, să ne gândim de două ori înainte să cumpărăm ceva ce înainte luam fără să stăm pe gânduri? Ne poate afecta asta și viața socială sau de cuplu?

Sabina Vasile: Un mecanism important aici este anxietatea anticipatorie. Chiar dacă în prezent îți poți plăti facturile, mintea începe să facă scenarii. Astfel, poți ajunge să simți lipsa banilor înainte ca banii să îți lipsească efectiv.

Anxietatea financiară alimentată de știri poate să afecteze atât viața socială cât și cea de cuplu, chiar dacă situația financiară propriu-zisă nu s-a deteriorat semnificativ.

De exemplu:

• Eviți ieșirile, de teamă să nu cheltuiești.
• În cuplu, poți deveni mai preocupat de bani și mai puțin prezent în relație. Pot apărea discuții pe tema banilor.
• Activitățile plăcute pot începe să fie asociate cu vinovăție, nu cu relaxare.

În timp, viața se poate restrânge, mai puține ieșiri, vacanțe, întâlniri cu prietenii, mici plăceri, chiar și atunci când unele dintre ele ar fi accesibile.

Un indicator bun este să te uiți la comportament: dacă știrile despre economie te fac să renunți la lucruri pe care în realitate ți le permiți, să eviți oamenii sau să te cerți frecvent cu partenerul din cauza unor riscuri ipotetice, atunci anxietatea începe să te coste ceva mai important decât banii: calitatea vieții.

Citește și: Pleci în concediu, dar stresul nu dispare? De ce sistemul nervos rămâne în alertă chiar și atunci când pericolul a trecut și ce soluții există EXCLUSIV

De ce ne amintim mereu de perioada când lucrurile erau mai ieftine

Andreea Manole (caloria.ro): De ce avem tendința să ne raportăm atât de mult la trecut? „Acum câțiva ani plăteam atât”, „pe vremea aceea ne permiteam să facem asta”. Ne poate face comparația cu viața pe care o aveam înainte să simțim că pierdem ceva, chiar dacă situația noastră actuală este încă una bună?

Sabina Vasile: Da, avem tendința de a ne raporta la trecut pentru că îl percepem un reper stabil. De aici poate apărea senzația că lucrurile sunt foarte scumpe și că banii nu mai au valoare. Iar această comparație repetată poate alimenta nemulțumirea și anxietatea, chiar și atunci când situația noastră financiară este stabilă.

Incertitudinea legată de prețuri ne poate consuma mai mult decât scumpirile în sine

Andreea Manole (caloria.ro): Cum suntem afectați atunci când nu mai există o limită clară pentru cât ar putea costa lucrurile peste câteva luni sau peste un an? Poate incertitudinea, mai mult decât prețul în sine, să fie cea care ne consumă?

Sabina Vasile: De cele mai multe ori nu prețul în sine ne consumă cel mai mult, ci faptul că nu știm la ce să ne așteptăm. Un viitor imprevizibil ne poate consuma multă energie mentală pentru că începem să anticipăm probleme care încă nu există și să facem scenarii în minte pentru care nu avem suficiente informații.

La nivel personal apare sentimentul că trebuie să facem față prezentului fără să ne putem baza pe viitor. La nivel social poate apărea o diminuare a încrederii în economie și în instituții.

Când nu știm cum vor evolua costurile, ne temem nu numai că vom plăti mai mult, dar și că viitorul pe care ni-l imaginam va deveni inaccesibil.

Grija pentru bani se poate transforma ușor în anxietate

Andreea Manole (caloria.ro): Când toate aceste griji încep să ne ocupe foarte mult spațiu mental? De exemplu, dacă verificăm mereu prețuri, facem calcule, ne gândim la facturile următoare sau ne întrebăm ce se va mai scumpi, putem să nu mai vorbim despre îngrijorare firească, ci să ne îndreptăm către anxietate?

Sabina Vasile: O grijă firească este când observi problema (s-au scumpit prețurile), faci ajustările necesare (ești mai atent la cheltuieli), iar apoi îți vezi de viață.

Devine mai degrabă anxietate când grija începe să se transforme în preocupare persistentă și greu de controlat: te gândești frecvent la bani, verifici repetat prețuri, contul sau știri economice, îți imaginezi constant scenarii de tipul: „Dar dacă…”, îți afectează somnul și dispoziția, începi să eviți ieșiri și planuri pe care în realitate ți le-ai putea permite.

Un criteriu foarte eficient pentru a face diferența între cele două este acesta: Grija te ajută să te adaptezi. Anxietatea te face să te aperi permanent de ceva ce s-ar putea întâmpla.

Cum putem să ne protejăm fără să ignorăm ce se întâmplă în jurul nostru

Andreea Manole: Cum putem, totuși, să fim atenți la schimbările din jurul nostru fără să ajungem să trăim cu senzația că trebuie să ne pregătim permanent pentru următoarea veste proastă?

Sabina Vasile: O parte din consumul nostru emoțional apare atunci când încercăm să obținem certitudine în domenii în care nu o putem avea.

Nu putem ști cu exactitate cât vor costa toate lucrurile peste un an. Nu putem anticipa fiecare decizie economică și nici nu putem controla toate evenimentele care ne influențează veniturile sau cheltuielile.

Putem însă să ne cunoaștem mai bine bugetul, să înțelegem care sunt cheltuielile esențiale, să evităm angajamentele financiare pe care nu ni le permitem si să ne pregătim, în măsura posibilităților, pentru situații neprevăzute. Asta este partea noastră de responsabilitate, pe care o putem controla si de care e sănătos și necesar să ne ocupăm.

Nu în ultimul rând, ar fi util să stabilim limite în raport cu informația. E o iluzie să credem că dacă urmărim mai atent știrile, vom avea mai mult control asupra viitorului.

Există un punct în care informația suplimentară nu ne ajută neapărat să luăm decizii mai bune, ci ne ridică gradul de anxietate. Prin urmare, e important să alegem surse de informare credibile și să verificăm aceste informații la intervale rezonabile, nu compulsiv, de fiecare dată când avem câteva minute libere.

Citește și: Când stresul provine din surse greu de eliminat, „calmează-te” nu ajută. Cristina Secară, psihoterapeut, a spus când trebuie să învățăm să-i facem față și ce putem face preventiv: „Nu înseamnă să suportăm orice și să încercăm să ne adaptăm la nesfârșit” EXCLUSIV