Există o ordine corectă în care trebuie să mâncăm alimentele? Laura Ciuche a vorbit despre glicemie, sațietate, proteine, fibre și desert. Sursa foto: arhivă personală/ Laura Ciuche Mănânci mai întâi salata și apoi cartofii? Aștepți câteva ore să te bucuri de prăjitura apetisantă din frigider de teamă că te vei îngrășa? Se vorbește tot mai des despre importanța ordinii în care consumăm alimentele, iar teoriile sunt multiple și ajungem să nu mai știm, de fapt, ce „reguli” să respectăm. De fapt, alimentația nu are legi universal valabile. Laura Ciuche, nutriționist dietetician, vorbește despre relația cu mâncarea și dintr-o perspectivă personală. La rândul său a trecut prin diete, restricții, vinovăție și fluctuații de greutate, experiențe care au făcut-o să privească diferit ideea de alimentație „perfectă”. Pentru caloria.ro a explicat acum de ce este mai important să privim masa în ansamblu decât să ne temem că am mâncat un aliment în „ordinea greșită” sau că un desert ne poate strica toate eforturile. Mâncăm întâi legumele și proteinele? Ce spune Laura Ciuche, nutriționist dietetician, despre ordinea în care consumăm alimentele În discuțiile despre glicemie, slăbit și alimentație sănătoasă întâlnim aproape întotdeauna o remarcă despre ordinea în care consumăm alimentele. Una dintre recomandări este să începem masa cu legume și proteine, lăsând carbohidrații la final. Iar ideea poate părea simplă și ușor de aplicat, dar atunci când începem să ne temem că cele câteva înghițituri luate în altă ordine ar putea schimba radical valoarea întregii farfurii, ar putea apărea probleme. Tocmai de aceea, Laura Ciuche, nutriționist dietetician, a subliniat încă de la început că nu există reguli universal valabile atunci când vine vorba despre alimentație: „Ordinea în care mâncăm alimentele poate influența temporar răspunsul glicemic după masă, însă nu aș transforma acest lucru într-o regulă de alimentație pentru populația generală. Există cercetări care arată o glicemie postprandială mai mică atunci când alimentele bogate în carbohidrați sunt consumate după proteine și legume, dar asta nu înseamnă că trebuie să mâncăm componentele mesei separat sau că există o ordine ‘corectă’ a alimentelor. Răspunsul metabolic depinde de mult mai mulți factori decât ordinea în care am luat primele înghițituri. Dacă vorbim despre o persoană cu diabet sau cu probleme de control glicemic, această strategie poate fi un instrument pe care îl putem lua în calcul, dar pentru o persoană sănătoasă, nu aș considera-o o prioritate. Mult mai important este ce conține masa, cantitatea consumată și tiparul alimentar general”, ne-a spus Laura Ciuche. Aștepți ore întregi până să te bucuri de un desert? Desertul, atât de demonizat în ultima vreme, ajunge și el în centrul criticilor. Pentru unii, ceva dulce după prânz este o plăcere firească, în timp ce alții se confruntă imediat cu sentimentul că trebuie să compenseze sau să aștepte un anumit număr de ore pentru a mânca o prăjitură. Căutarea unui moment perfect pentru dulciuri poate transforma mâncarea într-o sursă de stres. „Dacă vrei desertul după masă, nu există un motiv general pentru care trebuie să aștepți câteva ore. Pentru majoritatea oamenilor, desertul poate fi pur și simplu parte din acea masă. Mai important este ce cantitate consumăm și cum se încadrează acel desert în alimentația de ansamblu. Nu aș transforma momentul în care mâncăm desertul într-o regulă rigidă, pentru că nu există o oră ‘corectă’ după masă la care trebuie să consumăm desert. Mai important este ca desertul să fie privit în contextul alimentației generale și al nevoilor persoanei. Pentru cineva poate fi mai ușor să mănânce o porție mică de desert după prânz, în timp ce pentru altcineva poate funcționa mai bine să îl includă la o altă masă. Nu există o variantă corectă pentru toată lumea”, a explicat Laura Ciuche. Citește și: Un nou studiu contrazice ideea că slăbitul lent este cheia succesului. Ce spun, însă, specialiștii? Ramona Popescu, dietetician: „Succesul pe termen lung depinde de capacitatea de a menține schimbările în stilul de viață” EXCLUSIV Proteinele și fibrele, aliați importanți atunci când vrem ca masa să ne țină de foame Uneori, deși considerăm că am avut parte de o masă copioasă, senzația de foame apare la nic măcar o oră după aceea. De aici apare frustrarea, dar și concluziile: poate nu am mâncat suficient, poate am avut prea mulți carbohidrați sau poate ne-au lipsit proteinele și fibrele. Compoziția mesei poate influența, într-adevăr, senzația de sațietate, însă nici aici nu există o combinație magică de nutrienți care să funcționeze identic pentru toată lumea. „Proteinele și fibrele pot contribui la senzația de sațietate dar nevoile diferă de la o persoană la alta, iar sațietatea este influențată și de volumul mesei, conținutul de grăsimi, densitatea energetică și chiar de preferințele individuale. În practică, o masă care conține o sursă bună de proteine, alimente bogate în fibre și un volum suficient de alimente este, de obicei, mai sățioasă decât o masă formată din alimente foarte rafinate și ușor de consumat în cantități mari. De exemplu, între un mic dejun format doar din două felii de pâine albă cu gem și unul care conține iaurt grecesc, ovăz și fructe, sunt șanse mari ca al doilea să ofere o senzație de sațietate mai mare. Dar nu pentru că există o combinație ‘magică’ de nutrienți, ci pentru că diferă compoziția și volumul mesei. Dacă ne este foame la o oră după masă, nu înseamnă automat că ne lipsesc fibrele sau proteinele. Merită să ne uităm la masă în ansamblu și la contextul alimentației din acea zi”, a explicat Laura Ciuche. Cum arată o masă bine construită, fără să devenim prizonierii perfecțiunii Farfuria nu trebuie transformată într-un examen, nici măcar atunci când scopul principal este o alimentație echilibrată. Nu este nevoie să construim fiecare masă după o schemă rigidă și nu trebuie să bifeze obligatoriu toate criteriile. „O masă bine construită nu trebuie să arate identic pentru toată lumea. În general, aș încerca să avem o sursă de proteină, o sursă de carbohidrați, legume sau alte surse de fibre și o sursă de grăsimi, în cantități adaptate nevoilor persoanei. De exemplu, o masă poate însemna pui la cuptor cu cartofi și salată cu ulei de măsline. Sau, pentru o variantă vegetariană, tofu cu orez, legume și ulei de măsline. Aș sublinia un lucru important: o masă ‘bine construită’ nu trebuie să fie perfectă. Dacă într-o zi mănânci paste cu sos de roșii și parmezan (zero proteină) nu ai ‘stricat’ alimentația. Contează mai mult tiparul alimentar general decât perfecțiunea unei singure mese”, a completat Laura Ciuche. Citește și: Legătura invizibilă dintre alimentație și minte. Cum ne influențează ceea ce mâncăm starea psihică și nivelul de energie, conform dieteticianului Haiduc Denisa-Elena EXCLUSIV Distribuie articolul pe: