Poate alimentația să înlocuiască tratamentul pentru diabet sau hipertensiune? Alexia Ghiocel, medic nutriționist, a explicat riscurile dietelor care promit că „vindecă tot” după ce regimul tayyibat a fost interzis în Egipt INTERVIU EXCLUSIV

Poate o dietă să vindece diabetul, hipertensiunea sau alte boli cronice? Pentru milioane de oameni care caută soluții rapide la probleme complexe de sănătate, răspunsul pare să fie „da”, mai ales atunci când mesajul vine din partea unui medic carismatic și este susținut de mii de povești despre vindecări spectaculoase distribuite pe rețelele sociale. Asta s-a întâmplat în Egipt, unde un regim alimentar care promitea să vindece tot a devenit popular, ajungându-se până în punctul în care autoritățile au interzis distribuirea materialelor care îl promovau.

Despre promisiunile că anumite alimente pot vindeca boli am discutat cu medicul nutriționist și formator Alexia Ghiocel care a explicat, pentru caloria.ro, de ce astfel de regimuri pot face mai mult rău decât bine.

Regimul „vindecător” din Egipt care a cucerit milioane de oameni și a ajuns în atenția autorităților

La bază specialist în anestezie și terapie intensivă, medicul egiptean Diaa El Awady și-a construit o imagine de expert în ceea ce numea „nutriție terapeutică”. Prin videoclipurile publicate pe YouTube, Facebook, TikTok și Telegram, acesta susținea că majoritatea bolilor cronice apar din cauza unui intestin „bolnav” și că organismul se poate vindeca singur dacă sunt eliminate alimentele considerate toxice.

Regimul său împarte alimentele în două categorii. Pe de o parte se află produsele considerate tayyibat, adică „bune”, printre care carnea de vită și de miel, cartofii, orezul, bananele, strugurii, curmalele, brânzeturile și grăsimile animale.

În cealaltă categorie intră alimente pe care majoritatea ghidurilor de nutriție le recomandă în mod obișnuit, legumele cu frunze verzi, roșiile, ceapa, fasolea, lintea, năutul, ouăle, carnea de pui, multe tipuri de pește, laptele și iaurtul, dar și pastele și numeroase produse din grâu.

Mii de persoane au început să-i urmeze sfaturile și să spună pe rețelele sociale că s-au vindecat de diferite afecțiuni, iar restaurantele au început să promoveze meniuri „tayyibat”. Dar autoritățile sanitare din Egipt au atras atenția că recomandările promovate de El Awady îi încurajează pe unii pacienți cu diabet sau hipertensiune arterială să reducă ori chiar să renunțe la tratamentul medicamentos.

În cele din urmă, Consiliul Suprem pentru Reglementarea Mass-Media a interzis distribuirea materialelor realizate de acesta, considerând că reprezintă un risc pentru sănătatea publică. Colegiul Medicilor îi retrăsese deja dreptul de practică și îi închisese clinica, iar după moartea sa, survenită în urma unui infarct la începutul anului, popularitatea regimului nu a scăzut. Din contră, adepții au continuat să îl promoveze, iar subiectul a ajuns inclusiv în Parlamentul Egiptului, conform thenationalnews.com.

În acest context, Alexia Ghiocel, medic nutriționist, ne-a explicat de regimurile minune reprezintă un pericol pentru sănătate.

Alexia Ghiocel, medic nutriționist: „Este o greșeală să spunem la modul general că un aliment este bun sau rău pentru toată lumea”

Andrea Vasile (caloria.ro): În Egipt, regimul tayyibat a ajuns viral promițând că anumite boli cronice pot fi „vindecate” prin alegerea unor alimente considerate „bune” și eliminarea altora văzute ca „toxice”. Cât de periculos este, din punctul dumneavoastră de vedere, un astfel de mod de a privi alimentația?

Alexia Ghiocel: Cea mai mare capcană a acestor trenduri este că ne impun aceleași reguli stricte tuturor, deși suntem complet diferiți. Este o greșeală să spunem la modul general că un aliment este bun sau rău pentru toată lumea. Corpul nostru este unic. Fiecare om are o altă moștenire genetică, enzime cu care digeră mâncarea, o floră intestinală proprie sau diferite afecțiuni asociate.

De exemplu, un aliment care mie îmi dă energie și îmi face bine, dumneavoastră vă poate provoca balonare sau dureri de stomac. Din acest motiv, orice dietă care promite o rețetă universală și ne impune tuturor să mâncăm la fel ar trebui evitată. O astfel de abordare uniformă ignoră realitatea medicală a individualității noastre și nu are cum să fie potrivită.

Cum ne poate afecta relația cu mâncarea ideea de alimente „permise” și „interzise”

Andreea Vasile (caloria.ro): Există alimente „bune” și alimente „rele” în sens absolut? Ce probleme apar atunci când împărțim mâncarea în două tabere foarte rigide?

Alexia Ghiocel: Nu există alimente bune sau rele în mod absolut, ci doar cantități sau combinații nepotrivite. Mâncarea înseamnă context și echilibru. Când împărțim alimentele în două tabere rigide, transformăm mesele zilnice într-o sursă uriașă de stres. Începem să ne temem de ingrediente banale și ne simțim vinovați dacă mâncăm o felie de pâine sau un fruct care nu era pe lista aprobată.

Această obsesie pentru o farfurie perfectă ne strică bucuria de a trăi și ne izolează de prieteni sau familie. De cele mai multe ori, interdicțiile prea dure duc exact în direcția opusă. Acumulăm frustrare, iar când cedăm psihic, tindem să mâncăm mult mai mult și mai necalitativ, ajungând la acele episoade de mâncat compulsiv pe fond de stres, cunoscute ca binge eating.

Citește și: Mâncatul emoțional, explicat de psihologul Diana Ioaneș. De ce ajungem să mâncăm fără să ne fie foame și cum putem opri acest obicei:„Cred că unul dintre scopurile noastre este să fim prezenți în propria viață”. EXCLUSIV

Ce riscăm atunci când eliminăm complet anumite alimente

Andreea Vasile (caloria.ro): Ce riscuri nutriționale pot apărea atunci când cineva elimină categorii întregi de alimente pe baza unor astfel de reguli?

Alexia Ghiocel: Când excludem complet din alimentație grupe mari de alimente, cum sunt legumele verzi sau leguminoasele, corpul începe să sufere, iar microbiomul nostru este pur și simplu înfometat. În intestin avem trilioane de bacterii bune care depind exclusiv de fibrele din plante pentru a supraviețui.

De exemplu, când consumăm fasole, linte, năut sau legume verzi, hrănim specii esențiale precum Bifidobacterium sau Faecalibacterium prausnitzii, care produc substanțe cu rol puternic antiinflamator și protector pentru colon.

Când un pacient trece pe o astfel de dietă restrictivă și taie aceste alimente, tulpinile bune nu mai au cu ce să se hrănească și mor. În locul lor se dezvoltă rapid bacterii oportuniste, care iubesc zaharurile simple permise în acest regim. Rezultatul pe care îl văd des este un pacient epuizat, cu o imunitate prăbușită, fiindcă organismul nu mai primește vitaminele și fierul de care are nevoie, cu inflamație cronică și probleme digestive.

Poate alimentația să înlocuiască tratamentul în diabet?

Andreea Vasile (caloria.ro): Unul dintre mesajele promovate de susținătorii acestui regim este că boli precum diabetul sau hipertensiunea pot fi controlate, ba chiar „rezolvate”, prin alimentație, cu medicația lăsată pe plan secund. Cât poate face, de fapt, dieta în astfel de afecțiuni și unde e limita peste care vorbim deja despre un mesaj periculos?

Alexia Ghiocel: Alimentația corectă este temelia pe care construim tratamentul în bolile metabolice, dar ea nu este un panaceu universal care poate anula genetica sau degradarea celulelor în totalitate. O dietă echilibrată ne ajută enorm: poate reduce considerabil valorile glicemiei, poate scădea tensiunea arterială și uneori ne permite nouă, medicilor, să micșorăm dozele de medicamente ale unui pacient.

Însă granița siguranței este trecută atunci când pacienților li se cere să lase medicația pe plan secund. Este o diferență uriașă între a micșora doza unui medicament în cabinet, sub supraveghere medicală strictă, în funcție de analize, și a spune la modul general că oricine are voie să renunțe complet la tratament dacă urmează o dietă anume. Renunțarea la pastile pe baza unor promisiuni nerealiste poate însemna chiar punerea în pericol a vieții, în cazul anumitor patologii.

„În diabetul de tip 1, unde corpul nu mai produce deloc insulină, nicio dietă din lume nu poate înlocui tratamentul”

Andreea Vasile (caloria.ro): În cazul diabetului, de exemplu, se poate ajunge vreodată în punctul în care alimentația să înlocuiască tratamentul? La ce riscuri se poate ajunge dacă se merge pe acest principiu?

Alexia Ghiocel: Trebuie să facem de la început o diferență clară între tipurile de diabet. În diabetul de tip 1, unde corpul nu mai produce deloc insulină, nicio dietă din lume nu poate înlocui tratamentul, iar renunțarea la injecții este fatală în doar câteva zile.

În schimb, în diabetul de tip 2 depistat la început, o scădere mare în greutate și o alimentație foarte corectă pot aduce boala în remisiune. Asta înseamnă că glicemiile pot reveni la normal fără pastile, însă acest lucru nu este valabil pentru toată lumea și depinde mult de vechimea bolii și de cât de obosit este pancreasul.

Dacă un pacient alege să ignore tratamentul prescris crezând că reglează totul doar din alimentație, riscă enorm. Glicemiile mari netratate nu dor la început, dar distrug în liniște vasele de sânge. În timp, se poate ajunge la complicații extrem de grave, cum ar fi pierderea vederii, afectarea rinichilor până la dializă, probleme cardiace majore sau ulcere la picioare care se vindecă foarte greu.

De ce au atât de mare succes dietele care promit vindecări miraculoase

Andreea Vasile (caloria.ro): De ce credeți că prind atât de bine astfel de regimuri care promit vindecare, mai ales în cazul unor boli cronice? Ce anume le face atât de convingătoare pentru oameni?

Alexia Ghiocel: O boală cronică vine la pachet cu o oboseală psihologică uriașă. Gândul că trebuie să iei pastile în fiecare zi, toată viața, este extrem de greu de acceptat, iar oamenii pur și simplu obosesc. În acest moment de vulnerabilitate, o promisiune magică și simplă devine un colac de salvare.

Aceste regimuri oferă iluzia controlului total: simți că deții secretul vindecării tale doar prin ceea ce pui în farfurie, fără să mai depinzi de medici sau de farmacii. În plus, când elimini alimentele ultraprocesate, în primele zile te simți mai ușor și ai mai multă energie. Din păcate, pacienții confundă această stare de bine de la început cu o vindecare miraculoasă și devin adepții unor mituri care, pe termen lung, le distrug sănătatea.

Citește și: Legătura invizibilă dintre alimentație și minte. Cum ne influențează ceea ce mâncăm starea psihică și nivelul de energie, conform dieteticianului Haiduc Denisa-Elena EXCLUSIV