Sute de abdomene nu garantează un abdomen plat. Află ce rol au alimentația, hormonii și stresul în acumularea grăsimii abdominale. Sursa foto: Wavebreak / Profimedia Un abdomen plat, cu pătrățele dacă se poate, este visul multora dintre noi. Și pentru a ne atinge obiectivul ajungem la ore întregi de exerciții, diete extreme văzute pe internet și serii interminabile de abdomene. Chiar și așa, observăm cu frustrare că rezultatele întârzie să apară. Pentru a înțelege de ce se întâmplă asta, am stat de vorbă cu Diana Nedescu, fostă campioană la fitness și fondatoarea Academiei Restart Metabolic, care ne-a explicat de ce alimentația, hormonii, stresul și chiar relația emoțională cu mâncarea cântăresc mai mult decât numărul de repetări făcute la sală. De ce abdomenul plat nu se obține prin sute de „abdomene” De multe ori nu ne dorim să slăbim, ci suntem nemulțumiți de felul în care arată zona taliei. Iar prima „soluție”, cea pe care o vedem recomandată de ani întregi sunt „abdomenele”, acele exerciții istovitoare pe care le considerăm miraculoase. Dar după luni întregi de antrenamente solicitante, oglinda pare să nu confirme deloc munca depusă. Conform Dianei Nedescu, explicația nu ține de lipsa voinței, ci de faptul că abordarea este greșită, adevăratele cauze rămânând nerezolvate. „Filmul se rupe într-un loc pe care nimeni nu vrea să-l audă: abdomenul nu se vede de la abdomene, ci de la ce mănânci și de la nivelul de stres din corp. Poți face 500 de crunches (abdomene) pe zi și să rămâi cu același strat de grăsime peste mușchi, pentru că mușchiul profund, care trebuie întărit, ca grăsimea să se topească și el să iasă la suprafață ca un ‘six pack’, e dedesubt, dar peste el stă un strat care ține de insulină, cortizol și inflamație. Nu de exerciții”, spune specialista. Specialista recunoaște că vede frecvent femei care cred că e de ajuns să muncească mai mult, dar, în opinia sa, primul pas este identificarea factorilor care influențează metabolismul și reglarea lor. „Femeile vin la mine convinse că trebuie să muncească mai mult și se învinovățesc ca nu sunt în stare să o facă sau nu au timp. Adevărul e că trebuie să muncească altfel. Antrenamentul abdominal izolat tonifică mușchiul, dar nu arde grăsimea de pe el. Asta o face combinația dintre alimentație care nu mai pompează insulina toată ziua, mișcare care implică tot corpul și un sistem nervos care nu mai trăiește în alertă permanentă. În Academia Restart Metabolic, asta e prima lecție pe care o așez la cursantele mele: înainte să schimbi exercițiile, schimbă chimia. Dacă insulina e dezechilibrată și cortizolul e ridicat, niciun antrenament din lume nu te ajută. După ce reglezi acolo, abdomenul vine aproape singur. Ce trebuie schimbat? Mai puține abdomene, mai multe antrenamente complete. Mai puțin ‘cât slăbesc?’ și mai mult ‘ce mănânc?’. Și, foarte important, mai puțină panică în corp. Cortizolul ridicat depune grăsime exact acolo, pe abdomen. Slăbirea ține 100% de hormoni. Nu e o coincidență”. Citește și: Cortizolul, hormonul pe care toată lumea îl învinovățește. Ce face cu adevărat stresul în organism și cât de mult influențează greutatea corporală. Ntr.Prof. Ing.Ana-Maria Demetrescu: „Termeni precum ‘cortisol face’ sau ‘cortisol belly’ au pornit din observații reale, dar au fost exagerați în online” EXCLUSIV Un abdomen plat nu ține doar de alimentație Nu contează doar ce mâncăm, degeaba punem în farfurie ce este „sănătos”, dacă programul meselor este haotic sau dacă nu acordăm atenție valorilor nutriționale pe care preparatele le au. O salată simplă la prânz nu-ți va asigura un abdomen plat peste noapte, iar o gustare din oră în oră, fie ea și „corectă” te va ține departe de rezultatele dorite. Întrebată cât de importantă este alimentația pentru obținerea unui abdomen plat, Diana Nedescu spune că aceasta face cea mai mare diferență: „Vreo 70-80%. Restul e antrenament, somn și gestionarea stresului. Dacă alimentația e haotică, nu există circuit de abdomene care să facă diferența. Greșelile cele mai frecvente le văd zilnic, în fiecare anamneză pe care o fac. Prima: femeile mănâncă ‘puțin’, dar prost. Sar peste micul dejun, rabdă până la 14:00, apoi mănâncă o salată fără proteină, iar seara vine foamea reală și mănâncă tot ce găsesc. Asta nu slăbește pe nimeni. Asta dezechilibrează glicemia și depune grăsime visceral. A doua greșeală: prea mulți carbohidrați rafinați și prea puține proteine. Fără proteină, corpul nu are din ce să facă mușchi, iar fără mușchi, metabolismul cade. Multe femei mănâncă ‘sănătos’ pe hârtie, dar farfuria lor e 70% pâine, paste, orez, fructe și 10% proteină. Așa nu se face. A treia: ronțăitul continuu. Fiecare gustare ridică insulina. Insulina ridicată non-stop = depozitare. Corpul nu apucă să ardă nimic, e prea ocupat să stocheze. Trei mese clare, cu proteină, grăsimi bune și carbohidrați complecși, fac mai mult decât 6 ‘mese mici și dese’ cum ne-a vândut industria”. Mâncatul emoțional, adevărata piedică Dincolo de ceea ce punem în farfurie, există și un aspect despre care se vorbește mult mai puțin. Pentru multe femei, problema nu este lipsa informațiilor despre alimentație, ci faptul că, în momentele de stres sau oboseală, deciziile nu mai sunt luate rațional. În astfel de situații apare mâncatul emoțional, pe care Diana Nedescu îl consideră una dintre cele mai mari piedici în procesul de slăbire: „Trebuie să spun că aici se ascunde adevăratul motiv pentru care femeile nu reușesc. Cea mai mare greșeală nu e nici pâinea, nici ronțăitul. E mâncatul emoțional. Tu poți să știi în teorie tot ce trebuie să faci, ai citit, ai văzut, ai învățat. Dar când vine seara, oboseala, frustrarea, copilul care nu adoarme, soțul care a zis ceva, ziua grea, nu mai ești în zona logicii. Ești în zona emoției. Și acolo nu te scoate niciun plan de alimentație. De asta am făcut studii suplimentare exact pe psihosomatică, traumă, reglare nervoasă și dinamici emoționale. Pentru că am înțeles, după mulți ani de lucru, că nutriția ‘de școală nouă’ nu e doar despre macronutrienți. E despre relația ta cu mâncarea, cu corpul, cu tine. Mi-am construit metoda integrând tot ce am învățat aici, inclusiv din experiența cu Dr. Oz, care m-a marcat profund pe partea de nutriție funcțională. Problema, de fapt, nu e că nu știi. E că nu te ții. Și nu te ții pentru că nu ai înțeles partea emoțională. Acolo e cheia”. Citește și: Mâncatul emoțional, explicat de psihologul Diana Ioaneș. De ce ajungem să mâncăm fără să ne fie foame și cum putem opri acest obicei:„Cred că unul dintre scopurile noastre este să fim prezenți în propria viață”. EXCLUSIV Balonare sau grăsime abdominală? Diferența este mai simplă decât pare De multe ori „burta” pe care o vedem în oglindă sau despre care spunem că arată „inestetic” în pantaloni, nici măcar nu este grăsime abdominală, ci retenție de apă sau balonare. Aspectul poate fi asemănător, însă cauzele sunt complet diferite, iar soluțiile nu pot fi aceleași, spune specialista: „Diferența e simplă. Balonarea apare după mese, e însoțită de senzația de presiune sau gaze, și se modifică pe parcursul zilei. Dimineața te trezești cu burta plată, seara arăți însărcinată în 5 luni. Asta e balonare. Grăsimea abdominală e constantă. Nu se modifică între dimineață și seară. E acolo. Ce ne face să arătăm umflate? În primul rând, intoleranțele alimentare nediagnosticate. Lactoza, glutenul, anumite leguminoase prost preparate. Apoi, disbioza intestinală, adică un microbiom dezechilibrat, care fermentează tot ce mănânci. Apoi, lipsa enzimelor digestive, mai ales după 35 de ani când producția scade natural”. „Stresul ne balonează” Un rol important îl joacă și stresul. În perioadele aglomerate, cortizolul „își face de cap” și influențează întregul organism. Motiv pentru care, indiferent de cât de multe am ști și cât am încerca să punem în practică sfaturile specialiștilor, abdomenul rămâne umflat. Retenția de apă, etapele ciclului menstrual în cazul femeilor, sunt alte aspecte pe care le pierdem adesea din vedere. „Mai e ceva ce nu se discută suficient: stresul ne balonează. Cortizolul afectează direct digestia, încetinește tranzitul, modifică flora intestinală. Multe femei care vin la mine cu ‘nu înțeleg, nu mănânc nimic și sunt umflată’ au, de fapt, un sistem nervos epuizat. Nu mâncarea e problema, e modul în care o digeră un corp în stres cronic. Și mai e retenția de apă. Prea mult sare procesată, prea puțină apă, fluctuații hormonale, mai ales în săptămâna premenstruală. Asta nu e grăsime. Asta dispare în 2-3 zile dacă reglezi corect. Când balonarea e cronică și nu cedează la schimbări simple, înseamnă că în spate e ceva mai profund, fie hormonal, fie digestiv, fie autoimun. Acolo nu mai merge să încerci pe cont propriu lucruri citite. Acolo trebuie privit fiecare caz în parte, cu istoric, cu analize, cu un plan croit pentru tine. Eu am trecut singură printr-un sindrom de intestin iritabil sever, am ajuns chiar în spital, și știu pe pielea mea că soluțiile generale nu te scot. Doar privirea în detaliu te scoate, de un specialist care să știe exact ce e de făcut pe toate planurile”, a povestit Diana Nedescu. Abdomenul se definește, paradoxal, prin antrenarea întregului corp Fosta campioană la fitness a demontat un alt mit, acela că dacă vrei un abdomen definit, trebuie să lucrezi exclusiv acea zonă. Paradoxal, antrenamentele de forță care cuprind grupele mari de mușchi sunt cele care contribuie la accelerarea metabolismului și scoaterea în evidență a zonei abdominale: „Nu e suficient. Și nici nu funcționează așa cum credem. Definirea vine din două lucruri pe care abdomenul singur nu le poate da. Primul: un procent de grăsime corporală suficient de mic încât mușchii să se vadă. Asta nu obții făcând crunches, obții antrenând tot corpul, în special grupele mari de mușchi care ard cele mai multe calorii și cresc cel mai mult metabolismul. Picioare, spate, fund. Acolo se ascunde definirea ta abdominală, paradoxal. Al doilea: un mușchi abdominal antrenat funcțional, nu doar prin flexii. Abdomenul e un sistem complex, care lucrează în stabilizare, nu în ‘crunch’. Plank-uri, exerciții cu rotație controlată, mișcări care antrenează zona profundă, transversul, dau o linie mai frumoasă decât 200 de crunches care îți și pot dăuna coloanei”. Astfel, formula care funcționează poate fi mult mai simplă și chiar plăcută. Un corp bine definit nu trebuie asociat cu sacrificiul, durerea, epuizarea. Antrenamentele, exercițiile, timpul de calitate petrecut în sală sau chiar și acasă pot avea beneficii surprinzătoare nu doar asupra aspectului fizic, ci a stărilor emoționale. Contează, însă, să găsim calea potrivită, iar atunci când nu reușim singuri, să cerem ajutor, căci așa ne putem scuti de luni sau poate chiar ani întregi de efort zadarnic. „Una dintre cursantele mele din Academie, Andreea, a venit la mine după ce făcuse ani de zile abdomene zilnic și nu mișcase un kilogram din zona aia. Am pus-o să oprească abdomenele complet pentru o lună. Am reglat alimentația, i-am dat trei antrenamente de forță pe săptămână, am calmat sistemul nervos. În două luni a slăbit 9 kilograme și pentru prima dată în viața ei i s-a văzut linia abdominală. Nu a făcut nici un singur crunch în perioada aia. Asta îți spune tot. Concluzia practică: două antrenamente de forță pe săptămână cu tot corpul, ceva cardio moderat, și 10-15 minute de lucru abdominal cu execuție neuromusculara (pe care o tot promovez de 10 ani) la sfârșit. Asta e formula care mă ține de 12 ani fit, chiar și cu o sarcină între, și cu care am slăbit 35kg”, a concluzionat Diana Nedescu. Citește și: Metabolismul „lent” nu este mereu explicația. Diana Nedescu, nutriționist și fostă campioană la fitness, spune de ce apar blocajele în slăbire și cum pot fi ele remediate: „Știu cum e să simți că faci totul ‘bine’ și corpul nu răspunde”. EXCLUSIV Distribuie articolul pe: