Cortizolul, hormonul pe care toată lumea îl învinovățește. Ce face cu adevărat stresul în organism și cât de mult influențează greutatea corporală. Ntr.Prof. Ing.Ana-Maria Demetrescu: „Termeni precum ‘cortisol face’ sau ‘cortisol belly’ au pornit din observații reale, dar au fost exagerați în online” EXCLUSIV

Pe rețelele sociale, termeni precum „cortisol face” sau „cortisol belly” sunt folosiți aproape zilnic, iar numeroși influenceri promovează soluții rapide pentru scăderea cortizolului și resetarea organismului. În paralel, tot mai mulți oameni pun pe seama acestui hormon oboseala constantă, dificultatea de a slăbi, problemele cu somnul, acumularea kilogramelor în plus sau schimbările observate în aspectul fizic.

Dar cât este adevăr și cât este exagerare în toate aceste informații? Pentru a înțelege mai bine rolul cortizolului și impactul pe care stresul îl poate avea asupra organismului, am stat de vorbă cu Ana-Maria Demetrescu, profesor inginer în industria alimentară și nutriționist specializat în realizarea de planuri alimentare personalizate și educație nutrițională adaptată fiecărei persoane.

Cortizolul nu este un hormon „rău”. Din contră, ne ajută să funcționăm normal

Deși este cunoscut drept „hormonul stresului” și este adesea prezentat ca principalul vinovat pentru numeroase probleme de sănătate, cortizolul îndeplinește o serie de funcții esențiale pentru organism. Fără el, corpul nu ar putea răspunde eficient provocărilor de zi cu zi și nici nu și-ar putea menține echilibrul intern. Demonizarea acestui hormon reprezintă una dintre cele mai frecvente confuzii întâlnite în mediul online.

„Cortizolul este un hormon produs de glandele suprarenale și are un rol esențial în funcționarea organismului. Este cunoscut drept ‘hormonul stresului’, însă nu este un hormon rău. El ne ajută să ne trezim dimineața, să avem energie, să reglăm glicemia, tensiunea arterială, inflamația și modul în care organismul răspunde la situații dificile. Practic, cortizolul este un mecanism de adaptare și supraviețuire”, ne-a spus Ana-Maria Demetrescu.

Atunci când organismul rămâne prea mult timp într-o stare de stres, încep să apară dezechilibre care sunt adesea puse pe seama oboselii obișnuite, deși ele pot ascunde o problemă aflată în dezvoltare, spune specialista.

„Nivelurile crescute de cortizol devin problematice atunci când organismul rămâne prea mult timp într-o stare de alertă. Semnalele pot fi subtile la început: oboseală dimineața, poftă constantă de dulce, dificultăți de concentrare, iritabilitate, somn neodihnitor sau senzația că ‘nu mai reușim să ne revenim’. În timp, corpul începe să resimtă suprasolicitarea”.

Ce se întâmplă în corp atunci când stresul devine o stare permanentă

Stresul face parte din viața noastră și este imposibil să-l eliminăm complet. Dar atunci când starea de alertă continuă pe luni sau ani la rând, corpul începe să redirecționeze resursele către supraviețuire, în detrimentul proceselor de refacere și regenerare.

„În perioade lungi de stres, corpul rămâne într-o stare de alertă aproape continuă. Pot apărea: creșterea inflamației, tulburări digestive, scăderea imunității, dereglări hormonale, modificări ale apetitului, dificultăți de recuperare, probleme de concentrare și memorie, epuizare fizică și psihică”, a explicat Ana-Maria Demetrescu.

Poate stresul să ne schimbe aspectul fizic?

În perioadele de stres, remarcăm uneori că efectele se văd și în oglindă. Părem mai obosiți, pielea devine mai sensibilă, iar uneori observăm modificări ale greutății fără să fi schimbat mare lucru în rutina zilnică. Potrivit specialistei, aceste efecte nu sunt doar o impresie:

„Stresul cronic poate influența aspectul fizic. Cortizolul crescut poate favoriza retenția de apă, inflamația, tulburările de somn și modificările apetitului, iar acestea se pot reflecta în aspectul pielii, al feței sau în distribuția grăsimii corporale. De asemenea, stresul poate agrava acneea, căderea părului sau sensibilitatea pielii”.

„Cortisol face” și „cortisol belly”, concepte adevărate sau marketing online?

Cu toate că termenii „cortisol face” și „cortisol belly” au devenit extrem de populari în mediul online, Ana-Maria Demetrescu atrage atenția că lucrurile sunt mai complexe decât par la prima vedere.

„Termeni precum ‘cortisol face’ sau ‘cortisol belly’ au pornit din observații reale, dar au fost exagerați în online. Există situații medicale severe, cum este sindromul Cushing, unde excesul de cortizol produce modificări evidente ale corpului și feței. Însă la majoritatea oamenilor nu putem spune că o anumită formă a feței sau a abdomenului este ‘din cortizol’.

De cele mai multe ori este vorba despre un cumul: stres, somn slab, alimentație dezechilibrată, sedentarism, retenție de apă și predispoziție genetică”, a explicat Ntr.Prof. Ing.Ana-Maria Demetrescu.

În plus, cortizolul nu este nici principalul motiv pentru care întâmpinăm dificultăți atunci când încercăm să slăbim.

„Cortizolul nu este singurul ‘vinovat’ pentru dificultatea de a slăbi. Slăbitul este mult mai complex. Cortizolul poate influența indirect greutatea prin creșterea apetitului, pofta de zahăr, somnul prost și tendința de a depozita mai ușor grăsime abdominală. Dar contează enorm și alimentația, nivelul de activitate fizică, masa musculară, istoricul dietelor restrictive, hormonii, genetica și stilul de viață în ansamblu”, a spus specialista.

Există alimente care ajută organismul să gestioneze mai bine stresul?

În căutarea unor soluții rapide, ne este ușor să cădem în capcană și să credem că există alimente sau băuturi capabile să scadă imediat cortizolul. Dar specialista spune că nu există produse miraculoase, ci mai degrabă obiceiuri alimentare care susțin funcționarea optimă a organismului.

„Nu există alimente ‘magice’ care scad cortizolul, însă anumite obiceiuri alimentare ajută organismul să gestioneze mai bine stresul: mese regulate și echilibrate, proteine suficiente, alimente bogate în magneziu (semințe, nuci, legume verzi), surse de omega-3 (pește gras, nuci), carbohidrați complecși, hidratare adecvată. În schimb, excesul de cafeină, alcool, zahăr și dietele foarte restrictive pot accentua stresul asupra organismului”.

Ce funcționează cu adevărat atunci când vrem să reducem impactul stresului

Astfel că, în ciuda promisiunilor făcute de diverse programe de detoxifiere sau suplimente promovate pe social media, cele mai eficiente metode de a reduce stresul sunt, de fapt, cele mai simple și mai accesibile.

„Cele mai eficiente metode pentru reglarea răspunsului la stres sunt, de fapt, cele simple și constante: somn suficient, activitate fizică moderată, expunere la lumină naturală, mese regulate, tehnici de relaxare și respirație, limite sănătoase între muncă și odihnă, reducerea suprasolicitării cronice. În schimb, multe ‘detoxuri hormonale’ sau suplimente promovate online nu au dovezi solide și promit rezultate nerealiste”, a menționat Ana-Maria Demetrescu.

Somnul și odihna rămân cele mai importante „medicamente” gratuite

Perioadele reale de recuperare și somnul eficient rămân cele mai bune metode de a gestiona mai bine stresul și a regla nivelul de cortizol.

„Somnul este unul dintre cei mai importanți factori în reglarea cortizolului și a întregului echilibru hormonal. Lipsa somnului crește stresul biologic și afectează apetitul, energia și recuperarea. Mișcarea ajută enorm, dar contează tipul și dozajul: prea mult sport intens, pe fond de oboseală și stres, poate deveni încă un factor de suprasolicitare. La fel de importante sunt pauzele reale de odihnă, timpul fără stimulare continuă și momentele în care sistemul nervos se poate calma”, a explicat specialista.

Capcanele în care cad cei care încearcă să își „echilibreze hormonii”

La polul opus, sfaturile urmate fără un fundament științific, dietele extreme și suplimentele luate „după ureche” pot face mai mult rău decât bine.

„Cele mai frecvente greșeli sunt: căutarea unor soluții rapide sau ‘miraculoase’, dietele foarte restrictive, excesul de antrenamente intense, eliminarea completă a carbohidraților, consumul exagerat de suplimente fără recomandare, obsesia pentru ‘echilibrarea hormonilor’ prin metode fără bază științifică, ignorarea somnului și a sănătății mentale, obsesia pentru detox sau ‘reset hormonal’. De multe ori oamenii încearcă să compenseze prin suplimente ceea ce, în realitate, ține de stilul de viață și de recuperare. Echilibrul hormonal nu se obține printr-un singur produs sau o singură dietă, ci prin consecvență și grijă reală față de organism”, a încheiat Ana-Maria Demetrescu.