Vrei să faci un lifting facial? foto: freepik.com Pacienții care ajung într-o clinică de chirurgie estetică se așteaptă să discute despre aspectul lor fizic. Totuși, în unele țări, medicii îi întreabă și despre starea lor psihologică, relații sau modul în care gestionează stresul. Deși această abordare are rolul de a proteja pacienții, eficiența ei este încă dezbătută. Dacă intri într-un cabinet de chirurgie estetică, probabil nu te aștepți să fii întrebat despre o despărțire recentă sau despre felul în care faci față stresului. Totuși, în Australia, acest lucru a devenit o practică standard în ultimii aproape trei ani. Australia și operațiile estetice Schimbarea a apărut după ce Australian Health Practitioner Regulation Agency (AHPRA) a introdus screeningul obligatoriu al sănătății mintale înaintea procedurilor cosmetice. Regula se aplică atât intervențiilor chirurgicale, precum liftingul facial, cât și procedurilor non-chirurgicale, inclusiv injecțiilor estetice sau tratamentelor cu laser. Decizia face parte dintr-un set mai amplu de reforme menite să crească siguranța pacienților, transformând industria cosmetică australiană într-una dintre cele mai strict reglementate din lume. La aproape trei ani de la introducerea acestor reguli, apare însă întrebarea: cât de eficiente sunt ele și dacă pacienții sunt cu adevărat mai protejați? Medicina estetică este în expansiune În fiecare an, australienii cheltuiesc peste 1 miliard de dolari australieni pentru mai mult de 500.000 de proceduri cosmetice. Asta înseamnă că, raportat la populație, Australia cheltuiește mai mult pe medicina estetică decât Statele Unite. În 2023, peste o treime dintre australieni declarau că iau în calcul o intervenție estetică în următorii zece ani. Interesul este deosebit de ridicat în rândul femeilor tinere: 54% dintre tinerele australiene spun că s-ar gândi la o intervenție estetică la un moment dat în viață. Cei mai mulți oameni apelează la aceste proceduri elective pentru a-și îmbunătăți aspectul fizic sau stima de sine. După intervenție, aproximativ 80–90% dintre pacienți declară că sunt mulțumiți de rezultat.Mulți spun că se simt mai bine în legătură cu aspectul lor chiar și până la cinci ani după operație. Unele studii sugerează că chirurgia estetică poate îmbunătăți starea de spirit și calitatea vieții. Totuși, există și cazuri în care pacienții regretă intervenția sau se simt mai rău după procedură. Din acest motiv, identificarea pacienților vulnerabili este esențială, mai ales când este vorba despre intervenții ireversibile. Legătura dintre chirurgia estetică și sănătatea mintală Cei mai mulți oameni apelează la aceste proceduri elective pentru a-și îmbunătăți aspectul fizic sau stima de sine. foto: pexels.com Cercetările arată că starea psihologică a pacientului înainte de intervenție influențează modul în care acesta se simte după operație. Persoanele care prezintă niveluri ridicate de stres psihologic, cum ar fi anxietatea sau depresia: sunt mai predispuse să fie nemulțumite de rezultatul procedurii pot avea recuperări mai dificile pot experimenta mai multe complicații fizice după operație Unele tulburări psihologice pot avea un impact și mai mare. Un exemplu este tulburarea dismorfică corporală, o afecțiune în care oamenii devin obsedați de defecte percepute ale aspectului lor fizic. Aceste „imperfecțiuni” pot fi foarte subtile sau chiar inexistente pentru ceilalți, însă persoana afectată le percepe ca fiind majore. În astfel de cazuri, pacienții văd în chirurgia estetică o soluție pentru a „corecta” aceste defecte. O analiză a studiilor publicată în 2022 a arătat că până la 20% dintre persoanele care solicită proceduri cosmetice suferă de această tulburare. De asemenea, un studiu din 2025 arată că aproximativ 12% dintre pacienții din Australia: au așteptări nerealiste privind chirurgia estetică prezintă simptome de tulburare dismorfică corporală ori stres psihologic Mulți dintre acești pacienți rămân nemulțumiți chiar și după intervenții cosmetice, deoarece continuă să se concentreze pe același defect sau pe unul nou. Acest lucru poate afecta sănătatea lor mintală și, uneori, poate duce chiar la acțiuni legale împotriva chirurgilor, atunci când rezultatul nu corespunde așteptărilor. De ce a fost introdus screeningul psihologic Australia a introdus screeningul obligatoriu al sănătății mintale înaintea procedurilor cosmetice. foto: freepik.com În urmă cu aproape trei ani, AHPRA a modificat regulile privind procedurile cosmetice, potrivit theconversation.com. Conform noilor reglementări, medicii care efectuează intervenții estetice trebuie să evalueze starea psihologică a pacienților. Acest lucru poate fi realizat prin: interviuri cu pacientul chestionare psihologice standardizate Dacă medicii observă posibile probleme, pacientul trebuie trimis la un psiholog, psihiatru sau medic de familie înainte de continuarea tratamentului. Totuși, un sondaj național recent sugerează că industria cosmetică nu a adoptat pe deplin aceste reforme. Cercetarea arată că: 84% dintre chirurgii plasticieni trimit mai puțin de 5% dintre pacienți la specialiști în sănătate mintală, studiile indică faptul că procentul real de pacienți cu tulburare dismorfică ar putea fi mai mare. Mai mult, aproximativ 70% dintre chirurgii intervievați spun că nu ar continua screeningul dacă acesta nu ar fi obligatoriu. În 2024, un grup de chirurgi a dat chiar AHPRA în judecată, încercând să anuleze noile reguli sau să introducă alte mecanisme de protecție pentru pacienți. De ce pacienții nu spun întotdeauna adevărul Din perspectiva pacienților, screeningul obligatoriu poate însemna că nu vor mai putea face intervenția dorită. Un studiu din 2025 care a analizat peste 8.000 de pacienți din Australia a arătat că oamenii sunt mult mai reticenți să raporteze simptome de sănătate mintală într-o clinică estetică, comparativ cu situațiile în care completează același chestionar anonim, în scop de cercetare. Motivul este simplu: mulți simt că trebuie să „treacă testul” psihologic pentru a putea face procedura. Din acest motiv, auto-raportarea în chestionare reprezintă una dintre limitele majore ale sistemului actual de evaluare. Citește și: Cum îți cureți corect pensulele de machiaj. Sfaturile dermatologilor pentru o piele sănătoasă Este necesară evaluarea psihologică? Mulți pacienți rămân nemulțumiți chiar și după intervenții cosmetice. foto: freepik.com Scopul screeningului nu a fost niciodată excluderea pacienților din tratamentele estetice. În schimb, ideea este de a ajuta medicii și pacienții să ia decizii informate. Aproape jumătate dintre persoanele care iau în calcul proceduri estetice spun că au avut la un moment dat probleme de sănătate mintală. Pentru majoritatea, acest lucru nu îi face candidați nepotriviți pentru intervenții. În unele situații însă, ar putea fi util ca procedura să fie amânată, pentru ca pacientul să: primească sprijin psihologic suplimentar discute mai detaliat despre așteptările realiste ale intervenției De asemenea, instrumentele de screening nu ar trebui folosite singure, ci ca parte a unei evaluări mai ample care include: motivațiile pacientului obiectivele sale starea generală de bine Nu te teme să spui adevărul! Discuțiile despre sănătatea mintală într-un cabinet de chirurgie estetică pot fi incomode. Totuși, ele pot ajuta la asigurarea faptului că decizia de a schimba aspectul fizic este luată dintr-un loc de stabilitate emoțională, nu ca reacție la stres sau suferință psihologică. Cercetătorii lucrează în prezent la noi chestionare de screening care ar putea ajuta medicii să identifice mai bine pacienții vulnerabili înainte de intervențiile estetice. Însă este nevoie de mai multe studii pentru a vedea dacă aceste metode vor îmbunătăți rezultatele pentru pacienți și medici. Citește și: Ai nevoie de toner facial? Ce spun dermatologii despre noile formule pentru îngrijirea pielii Distribuie articolul pe: