Un artefact vechi de 7.000 de ani ar putea schimba istoria vinului. Ce au descoperit cercetătorii pe teritoriul României

O descoperire arheologică făcută în urmă cu mai bine de patru decenii ar putea aduce noi informații despre originile vinului în Europa. Este vorba despre o bucată de lut pe care a rămas imprimată o frunză de viță-de-vie. Artefactul provine dintr-o așezare a Culturii Cucuteni și a fost descoperit în anul 1980, în localitatea Brânzeni, din Republica Moldova.

Piesa a atras atenția specialiștilor interesați de istoria viticulturii. Descoperirea ridică o întrebare importantă: oamenii care trăiau în această regiune acum aproximativ 7.000 de ani cultivau vița-de-vie și produceau vin?

Ivan Muntean, președintele Asociației „7000” din Republica Moldova, încearcă să găsească dovezi care să susțină această ipoteză. Proiectul său urmărește să aducă împreună cercetători din Republica Moldova, România și Ucraina. Cele trei țări împart moștenirea unei civilizații preistorice care ar putea avea un rol important în istoria vinului.

Deocamdată, însă, existența vinificației în comunitățile Cucuteni nu este demonstrată definitiv. Pentru a obține un răspuns clar, sunt necesare analize de laborator asupra unor vase ceramice descoperite în siturile arheologice.

Cum a fost descoperită amprenta frunzei de viță-de-vie

Povestea artefactului începe în urmă cu aproximativ 46 de ani, când arheologii au efectuat săpături în satul Brânzeni, din raionul Edineț, Republica Moldova.

Bucata de lut făcuse parte din peretele unei locuințe cucuteniene. În acea perioadă, casele erau construite dintr-o structură de lemn, acoperită cu un amestec de lut. În timpul pregătirii materialului, o frunză de viță-de-vie a ajuns în compoziție și a lăsat o urmă distinctă.

Potrivit explicațiilor oferite de Ivan Muntean, locuințele din această cultură erau uneori incendiate în cadrul unor practici ritualice. Temperatura ridicată a ars și a întărit lutul, păstrând amprenta frunzei până în zilele noastre.

Obiectul a rămas multă vreme în arhivele arheologice. Deși specialiștii cunoșteau existența sa, semnificația pentru istoria viticulturii nu a fost prezentată pe larg publicului.

Artefactul a devenit ulterior punctul de plecare al unui proiect dedicat cercetării originilor vinului în spațiul dintre Carpați, Nistru și regiunile învecinate.

În octombrie 2026, amprenta a fost prezentată ca exponat al lunii la Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău.

Ce indică frunza despre vița-de-vie din preistorie

Simpla prezență a unei frunze de viță-de-vie nu demonstrează că oamenii produceau deja vin. Aceasta arată, în primul rând, că planta exista în mediul respectiv și că putea face parte din viața comunității.

Pentru a înțelege mai bine descoperirea, cercetătorii încearcă să stabilească dacă frunza provenea de la vița-de-vie sălbatică sau de la o formă domesticită.

Cele două categorii sunt importante pentru reconstituirea istoriei viticulturii. Vița sălbatică, identificată prin denumirea științifică Vitis vinifera subsp. sylvestris, crește în mod natural în anumite regiuni. Formele cultivate au fost selectate treptat de oameni pentru caracteristici precum mărimea și calitatea strugurilor.

Ivan Muntean invocă cercetări botanice mai vechi, inclusiv lucrările specialistei Zoe Ianușevici, pentru a susține ideea că frunza ar putea proveni de la o viță domesticită. Identificarea exactă și interpretarea descoperirii trebuie însă analizate în contextul dovezilor arheobotanice disponibile.

Dacă vița-de-vie era deja cultivată în regiune, acest lucru ar putea indica faptul că locuitorii cunoșteau planta și îi valorificau fructele.

Sâmburii de struguri, o altă piesă importantă a cercetării

Pe lângă amprenta frunzei, cercetătorii iau în considerare și sâmburii de struguri găsiți în mai multe situri arheologice asociate Culturii Cucuteni.

Astfel de resturi vegetale pot oferi informații despre plantele folosite de comunitățile preistorice. Forma și dimensiunile sâmburilor sunt analizate pentru a identifica posibile diferențe între vița sălbatică și cea cultivată.

În general, sâmburii proveniți de la vița domesticită pot prezenta forme diferite de cele ale formelor sălbatice. Totuși, dimensiunile și aspectul lor nu reprezintă singure o dovadă suficientă. Identificarea trebuie realizată prin comparații botanice și arheologice riguroase.

În siturile de la Vărvăreuca, Ruseștii Noi și Săcăreuca, aflate în Republica Moldova, au fost semnalați sâmburi carbonizați și alte urme asociate viței-de-vie. Descoperiri de acest fel contribuie la reconstruirea modului în care oamenii foloseau plantele și își organizau activitățile agricole, scrie Adevărul.

Pe teritoriul României, cercetările arheologice de la Poduri au adus, de asemenea, informații despre prezența strugurilor în contexte preistorice.

Aceste indicii sunt relevante pentru istoria consumului de struguri și a cultivării viței-de-vie. Pentru a demonstra producerea vinului, este însă nevoie de dovezi suplimentare, care să arate că fructele erau folosite pentru obținerea unei băuturi fermentate.

Ce analize ar putea demonstra că oamenii din Cultura Cucuteni produceau vin

Una dintre cele mai importante etape ale proiectului este examinarea vaselor ceramice descoperite în așezările Cucuteni.

Aceste comunități realizau obiecte din ceramică în forme și dimensiuni variate. Unele recipiente ar fi putut fi folosite pentru păstrarea sau servirea lichidelor, însă funcția lor exactă trebuie stabilită pentru fiecare categorie de obiecte.

Ivan Muntean consideră că tehnologiile moderne pot ajuta la identificarea urmelor de vin rămase în pereții vaselor. În prezent, laboratoarele specializate pot analiza reziduuri organice păstrate pe obiecte arheologice.

Printre substanțele care pot oferi indicii se numără acidul tartric și anumite combinații de compuși chimici. Rezultatele trebuie interpretate cu atenție, deoarece prezența unei singure substanțe nu confirmă întotdeauna că un recipient a conținut vin.

Cercetătorii trebuie să țină cont de vechimea obiectului, de condițiile în care a fost descoperit și de eventualele surse alternative ale reziduurilor.

O analiză bine documentată ar putea clarifica dacă anumite vase au fost folosite pentru băuturi fermentate din struguri. Dacă vor fi identificate dovezi convingătoare în mai multe recipiente, ipoteza privind producerea vinului în comunitățile Cucuteni ar putea primi un sprijin important.

Până atunci, cercetarea rămâne deschisă, iar concluziile trebuie prezentate ca ipoteze, nu ca fapte definitiv demonstrate.

Georgia, un reper important în istoria vinului

În prezent, Georgia este considerată una dintre regiunile esențiale pentru înțelegerea originilor vinificației. Acolo au fost descoperite urme chimice asociate vinului în recipiente ceramice vechi de aproximativ 8.000 de ani.

Cercetările desfășurate în situri arheologice georgiene au identificat compuși care susțin folosirea strugurilor pentru obținerea băuturilor fermentate încă din neolitic.

Aceste rezultate au contribuit la recunoașterea Georgiei drept una dintre cele mai vechi regiuni cunoscute în care se producea vin.

Ivan Muntean consideră că vinificația ar fi putut apărea în mai multe regiuni, în perioade apropiate. El susține că oamenii puteau descoperi fermentarea strugurilor independent, fără ca această practică să fi pornit neapărat dintr-un singur loc.

Ipoteza este interesantă, dar trebuie verificată prin cercetări comparative. Descoperirile din zona Cucuteni ar putea completa informațiile existente despre răspândirea viței-de-vie și folosirea strugurilor în preistorie.

Citește și: Nectar de mere făcut în casă. Cum prepari o băutură aromată, numai bună pentru zilele reci

Ce a fost Cultura Cucuteni și unde s-a dezvoltat

Cultura Cucuteni, cunoscută și sub numele de Cucuteni-Tripilia în asociere cu tradițiile arheologice învecinate, s-a dezvoltat în eneolitic, în mileniile V-III î.Hr.

Arealul său a cuprins teritorii din actuala Românie, Republica Moldova și Ucraina. Comunitățile respective sunt cunoscute pentru așezările lor, pentru ceramica pictată și pentru practicile agricole.

Oamenii cultivau plante, creșteau animale și produceau obiecte necesare vieții cotidiene. Ceramica descoperită în siturile lor arheologice se remarcă prin forme variate și decorațiuni elaborate.

Acest nivel de dezvoltare îi determină pe cercetători să analizeze mai atent modul în care erau folosite resursele naturale. Vița-de-vie ar putea fi una dintre plantele importante pentru înțelegerea alimentației și a practicilor comunităților respective.

Totuși, vechimea culturii nu înseamnă automat că toate practicile agricole cunoscute ulterior erau deja dezvoltate. Fiecare ipoteză trebuie susținută prin dovezi specifice.

De ce ar putea conta descoperirea pentru vinurile din România și Republica Moldova

Cercetarea nu are doar o miză istorică. Ivan Muntean consideră că o eventuală confirmare a vinificației în regiunea Cucuteni ar putea contribui și la promovarea vinurilor produse astăzi în România, Republica Moldova și Ucraina.

În industria vinului, originea, tradiția și povestea unei regiuni au un rol important în felul în care produsele sunt prezentate consumatorilor. Regiunile cu o istorie viticolă bine documentată își pot construi o identitate distinctă și pot atrage turiști interesați de cultură și gastronomie.

Muntean propune ca vinurile din această parte a Europei să fie promovate și prin legătura lor cu o moștenire preistorică, pe care o numește „Lumea Străveche”.

Conceptul ar putea completa împărțirea obișnuită dintre „Lumea Veche”, asociată în principal cu regiunile viticole europene tradiționale, și „Lumea Nouă”, care include țări precum Australia, Statele Unite și Africa de Sud.

Pentru ca o astfel de strategie să aibă credibilitate, cercetarea științifică este esențială. O poveste de promovare poate atrage atenția publicului, însă concluziile despre vechimea vinificației trebuie susținute de dovezi verificabile.

Un proiect comun pentru România, Republica Moldova și Ucraina

Asociația „7000” încearcă să atragă parteneri din mai multe țări pentru a organiza cercetări asupra artefactelor și a resturilor vegetale descoperite în siturile Cucuteni.

Proiectul urmărește să reunească istorici, arheologi, specialiști în botanică și laboratoare capabile să analizeze reziduurile păstrate în ceramică. O astfel de colaborare ar putea permite compararea rezultatelor obținute în diferite situri.

În Republica Moldova au fost realizate și experimente cu struguri proveniți din viță-de-vie sălbatică, recoltați din zona luncii Prutului. Vinul obținut a fost trimis pentru analize chimice comparative cu produse realizate din viță domesticită.

Aceste experimente pot contribui la înțelegerea diferențelor dintre strugurii sălbatici și cei cultivați. Ele nu demonstrează însă, prin ele însele, că vinul era produs în urmă cu 7.000 de ani.

O altă direcție urmărită de inițiatori este dezvoltarea turismului cultural și vitivinicol. Vizitarea siturilor arheologice, prezentarea descoperirilor și organizarea unor experiențe legate de vin ar putea pune în valoare patrimoniul comun al regiunii.

A fost descoperit locul în care s-a făcut primul vin?

Deocamdată, nu există un răspuns definitiv la întrebarea privind locul în care a fost produs primul vin din istorie.

Descoperirile din Georgia oferă dovezi solide despre vinificația timpurie, în timp ce artefactul din Brânzeni și resturile de struguri asociate Culturii Cucuteni deschid noi direcții de cercetare.

Pentru a demonstra că oamenii din această regiune produceau vin în urmă cu aproximativ 7.000 de ani, specialiștii trebuie să identifice urme chimice convingătoare în vasele ceramice și să stabilească proveniența lor.

Dacă ipoteza va fi confirmată, rezultatele ar putea schimba felul în care este înțeleasă istoria vinului în sud-estul Europei. Până atunci, amprenta frunzei de viță-de-vie rămâne un artefact valoros, care arată cât de multe informații pot fi ascunse în obiecte aparent obișnuite din trecut.

Cercetarea ar putea aduce noi date despre relația dintre oameni, plante și băuturile fermentate. Iar răspunsul la întrebarea cine a făcut primul vin va depinde, în cele din urmă, de dovezile pe care arheologia și știința le vor putea confirma.

Citește și: Băutura fermentată care ar putea ajuta la reducerea glicemiei. Ce au observat cercetătorii după doar patru săptămâni