Potrivit cercetătorilor, somnul nu reprezintă o stare continuă și uniformă de repaus. foto: magnific.com Mulți oameni cred că secretul unei odihne bune constă doar în numărul total de ore dormite. Specialiștii în somn spun însă că nu doar durata contează, ci și felul în care organismul trece prin etapele naturale ale somnului. Un concept tot mai popular, cunoscut drept „regula celor 90 de minute”, explică de ce uneori ne trezim epuizați chiar și după opt ore de somn. Pe parcursul nopții, creierul și corpul trec prin mai multe cicluri succesive, fiecare având o durată medie de aproximativ 90 de minute. În interiorul acestor cicluri apar faze diferite de odihnă: somn ușor, somn profund și faza REM, perioada în care apar cele mai multe vise. Cum a apărut teoria ciclurilor de somn Conceptul a fost dezvoltat de doctorul Nathaniel Kleitman, unul dintre pionierii cercetării moderne a somnului. În anii ’50, acesta a observat că organismul funcționează după ritmuri repetitive, numite ritmuri ultradiene, care influențează atât odihna, cât și nivelul de energie din timpul zilei. Pornind de la aceste descoperiri, specialiștii au ajuns la concluzia că momentul în care ne trezim este extrem de important. Dacă alarma sună la finalul unui ciclu complet de somn, organismul se adaptează mai ușor la starea de veghe. În schimb, dacă trezirea are loc în timpul somnului profund, apare senzația de oboseală accentuată, amețeală și dificultate de concentrare, fenomen cunoscut drept „inerția somnului”. Cele patru etape prin care trece corpul în timpul nopții Somnul este alcătuit din patru faze distincte, fiecare având un rol important pentru refacerea organismului și funcționarea creierului. Stadiul 1 – începutul adormirii Aceasta este faza de tranziție dintre stare de veghe și somn. Corpul începe să se relaxeze, iar activitatea cerebrală încetinește treptat. Este o etapă foarte ușoară, din care o persoană se poate trezi rapid. Stadiul 2 – relaxarea profundă În această etapă, temperatura corpului scade, respirația și ritmul cardiac devin mai lente, iar mușchii se relaxează. Organismul începe să intre într-o stare de odihnă reală. Stadiul 3 – somnul profund Este cea mai importantă fază pentru recuperarea fizică. În timpul somnului profund, corpul își repară țesuturile, își regenerează energia și susține sistemul imunitar. Dacă cineva este trezit în această etapă, va simți o stare puternică de oboseală și dezorientare. Faza REM – perioada viselor Ultima etapă a ciclului este somnul REM, caracterizat prin activitate cerebrală intensă și mișcări rapide ale ochilor. În această fază apar majoritatea viselor, iar creierul procesează informațiile și emoțiile acumulate peste zi. De ce contează primele 90 de minute de somn Experții spun că primul ciclu de somn din timpul nopții este esențial pentru refacerea organismului. În această perioadă predomină somnul profund, cel care contribuie la recuperarea fizică și mentală. Tocmai de aceea, dacă o persoană adoarme foarte târziu sau are un somn fragmentat în primele ore ale nopții, poate resimți oboseală chiar dacă numărul total de ore dormite pare suficient. foto: pexels.com Cercetătorii explică faptul că un ciclu complet durează între 90 și 110 minute și se repetă de aproximativ patru până la șase ori pe noapte. Primele cicluri conțin mai mult somn profund, iar cele din a doua parte a nopții includ perioade mai lungi de somn REM. Ce au descoperit studiile despre somnul de 90 de minute Mai multe cercetări au analizat legătura dintre durata ciclurilor de somn și funcțiile cognitive. Un studiu realizat pe aproape 3.000 de persoane cu vârsta de peste 65 de ani a arătat că somnul de după-amiază cuprins între 30 și 90 de minute poate avea efecte benefice asupra memoriei și capacității de concentrare. Citește și: Ce este normal și ce nu atunci când vine vorba de somnul bebelușilor și copiilor mici. Ioana Sfîrnaciuc, consultant certificat, a dezvăluit cum poate fi construit un program benefic și ce semne ar trebui să atragă atenția părinților: „Schimbările nu vin peste noapte”. EXCLUSIV Participanții care dormeau în acest interval au obținut rezultate mai bune la teste de memorie și exerciții cognitive comparativ cu cei care nu dormeau deloc sau depășeau 90 de minute, nptează futura-sciences.com. Specialiștii avertizează însă că somnul prea lung în timpul zilei poate semnala un somn de noapte de slabă calitate. Potrivit experților de la Johns Hopkins Sleep Disorders Center, perioadele de somn care depășesc o oră și jumătate pot perturba ritmul natural al organismului și pot influența negativ atenția și memoria. Cum poți aplica regula celor 90 de minute Persoanele care vor să se trezească mai odihnite pot încerca să își organizeze programul de somn în funcție de ciclurile naturale ale organismului. Specialiștii recomandă: să dormi în multipli de 90 de minute, de exemplu 6 ore, 7 ore și jumătate sau 9 ore; să calculezi ora de culcare pornind de la momentul în care trebuie să te trezești; să păstrezi un program constant de somn, inclusiv în weekend; să eviți utilizarea telefonului sau a altor ecrane înainte de culcare; să dormi într-o cameră întunecată și răcoroasă; să limitezi consumul de cafea sau băuturi energizante seara. Totodată, unele aplicații de monitorizare a somnului pot ajuta la identificarea momentelor optime pentru trezire, astfel încât alarma să nu întrerupă somnul profund. foto: magnific.com Somnul de calitate înseamnă mai mult decât ore dormite Specialiștii subliniază că odihna eficientă nu depinde exclusiv de numărul de ore petrecute în pat. Structura somnului, continuitatea ciclurilor și respectarea ritmului natural al organismului sunt la fel de importante. Regula celor 90 de minute nu garantează o soluție miraculoasă, însă poate ajuta multe persoane să își înțeleagă mai bine propriul program de somn și să reducă senzația de oboseală de dimineață. Citește și: Femeile au nevoie de mai mult somn decât bărbații? Ce arată studiile Distribuie articolul pe: