Somnul și alimentația pot combate mai eficient stresul cronic decât exercițiile fizice, arată un studiu

Cercetătorii au descoperit că nu toate obiceiurile sănătoase oferă aceeași protecție împotriva stresului de la locul de muncă. Atunci când stresul de la serviciu devine copleșitor, recomandările sunt aproape întotdeauna aceleași: fă mai multă mișcare, mănâncă sănătos, dormi mai mult și renunță la obiceiurile nesănătoase. Însă un nou studiu sugerează că nu toate aceste comportamente oferă același nivel de protecție împotriva stresului profesional cronic.

Folosind date colectate pe parcursul a 10 ani de la 2.871 de angajați canadieni, cercetătorii au analizat dacă cinci comportamente legate de sănătate, desfășurate în afara programului de lucru, pot reduce impactul stresului profesional asupra stării generale de sănătate. Aceste comportamente au inclus alimentația, activitatea fizică, calitatea somnului, consumul de alcool și frecvența fumatului.

Rezultatele au fost mai complexe și mai interesante decât sugerează sfaturile clasice de wellness, potrivit 1news.co.nz.

Ce obiceiuri protejează împotriva stresului

Calitatea somnului s-a remarcat drept cel mai important factor protector. Alimentația sănătoasă a avut, de asemenea, un rol semnificativ.

Exercițiile fizice au rămas benefice pentru sănătatea generală, însă nu au redus în mod semnificativ efectele negative ale stresului profesional atunci când au fost analizate împreună cu celelalte comportamente.

Pentru mulți angajați, stresul la locul de muncă nu este un episod trecător, ci o realitate permanentă. Acesta se acumulează din cauza volumului mare de muncă, a programelor imprevizibile, a mesajelor și e-mailurilor primite după program și a senzației că obligațiile profesionale invadează serile, weekendurile și timpul petrecut cu familia.

În timp, acest tip de stres poate afecta atât sănătatea fizică, cât și pe cea psihologică. Cercetările anterioare au asociat stresul profesional cu epuizarea psihică (burnout), depresia, anxietatea, oboseala cronică, bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 și chiar cu un risc crescut de mortalitate.

Pornind de la această realitate, cercetătorii și-au pus o întrebare simplă: atunci când condițiile de muncă stresante persistă ani la rând, există activități pe care oamenii le pot face în afara serviciului pentru a-și proteja sănătatea? Răspunsul pare să fie da, însă doar anumite obiceiuri oferă o protecție reală.

Somnul, mai important decât credem

Dintre toate comportamentele analizate, somnul de calitate s-a dovedit cel mai eficient în reducerea costurilor pe care stresul profesional le are asupra sănătății.

Un somn odihnitor susține atenția, reglarea emoțională, recuperarea organismului și autocontrolul necesar pentru menținerea altor obiceiuri sănătoase. Din acest motiv, specialiștii consideră că somnul nu este doar un comportament benefic printre multe altele, ci o resursă fundamentală pentru sănătate.

Alimentația a avut și ea un efect protector important. Cercetătorii cred că o dietă echilibrată contribuie la menținerea rezervelor fizice și psihologice necesare pentru a face față perioadelor lungi de stres.

Exercițiile fizice sunt benefice

Una dintre concluziile surprinzătoare ale studiului a fost legată de activitatea fizică. Deși persoanele care făceau sport în mod regulat aveau, în general, o stare de sănătate mai bună, exercițiile nu au redus în mod semnificativ legătura dintre stresul profesional și problemele de sănătate.

Autorii studiului spun că acest rezultat ar putea fi influențat de modul în care activitatea fizică a fost măsurată în cadrul sondajului. De asemenea, este posibil ca sportul să îmbunătățească sănătatea prin mecanisme reale și importante, dar care nu acționează direct ca un „scut” împotriva stresului profesional.

Concluzia cercetătorilor este clară: a fi sănătos și a fi protejat de efectele stresului nu sunt întotdeauna același lucru.

Rezultatul privind consumul de alcool

Una dintre cele mai neașteptate descoperiri a fost legată de alcool, însă autorii avertizează că datele trebuie interpretate cu mare prudență. Așa cum era de așteptat, persoanele care consumau mai puțin alcool raportau o stare generală de sănătate mai bună.

Cu toate acestea, analiza a arătat că relația dintre stresul profesional și deteriorarea sănătății era mai puternică în rândul celor care consumau mai puțin alcool decât în cazul celor care beau mai frecvent. Cercetătorii subliniază însă că acest rezultat nu înseamnă că alcoolul protejează împotriva stresului.

Persoanele care consumau alcool mai des aveau, în continuare, o stare generală de sănătate mai slabă. Cel mai probabil, această asociere reflectă factori pe care studiul nu i-a putut analiza complet, precum probleme medicale preexistente, stiluri diferite de gestionare a stresului sau modele complexe de consum al alcoolului.

Citește și: 3 obiceiuri alimentare de seară care îți pot amplifica stresul, potrivit nutriționiștilor

Obiceiurile sănătoase nu pot compensa un job toxic

Autorii studiului insistă asupra unui aspect esențial: niciun program de wellness și nicio rutină de îngrijire personală nu pot compensa un loc de muncă organizat într-un mod care epuizează constant angajații. Responsabilitatea pentru crearea unui mediu de lucru sănătos rămâne în primul rând a organizațiilor și angajatorilor.

Angajații nu ar trebui să fie nevoiți să compenseze prin somn sau planificarea atentă a meselor efectele unui volum excesiv de muncă, ale unor așteptări nerealiste sau ale unei organizări defectuoase a activității.

Cercetarea nu sugerează că responsabilitatea individuală înlocuiește schimbările organizaționale. Mai degrabă, anumite comportamente pot ajuta oamenii să-și protejeze sănătatea atunci când schimbările structurale întârzie să apară sau sunt insuficiente.

Ce înseamnă aceste rezultate

Pentru angajați, mesajul principal este că nu trebuie să facă totul perfect. Atunci când nivelul de stres este ridicat, unele obiceiuri par să ofere mai multă protecție decât altele, iar somnul merită o atenție specială.

Pentru angajatori, lecția nu este să transfere responsabilitatea asupra angajaților sau să transforme sănătatea într-o obligație individuală. În schimb, ar trebui să creeze condiții care facilitează menținerea unor obiceiuri sănătoase.

Acest lucru înseamnă limitarea comunicării după program, asigurarea unor pauze reale în timpul zilei de lucru, programe mai bine organizate și un mod de lucru care să permită recuperarea fizică și psihică.

În final, studiul sugerează că atunci când stresul profesional devine o constantă, somnul de calitate și alimentația echilibrată ar putea reprezenta cele mai eficiente instrumente de protecție pentru sănătatea pe termen lung.

Citește și: Exercițiile fizice combat eficient stresul. Cum trebuie să începi corect ca să îți păstrezi motivația