Secretul microbiomului unei femei care a trăit 117 ani. Foto: Wikipedia Microbiomul intestinal al celei mai vârstnice persoane din lume era asemănător cu cel al unui adult cu zeci de ani mai tânăr. Cercetătorii spun că dieta mediteraneană și consumul zilnic de iaurt ar fi putut juca un rol important în menținerea sănătății sale. Când María Branyas Morera s-a stins din viață în 2024, la impresionanta vârstă de 117 ani, nu a lăsat în urmă doar o poveste de viață remarcabilă. Ea a oferit și un dar valoros cercetării științifice: probe biologice care le-au permis specialiștilor să studieze unul dintre cele mai interesante cazuri de longevitate din lume. Rezultatele, publicate în revista Cell Reports Medicine, arată că microbiomul său intestinal – comunitatea de bacterii și alte microorganisme care trăiesc în intestin – era surprinzător de divers și sănătos, asemănător cu cel al unei persoane mult mai tinere. Secretul unei femei care a trăit 117 ani María Branyas Morera a acceptat înainte de moarte să participe la un amplu proiect de cercetare menit să descopere factorii care au contribuit la viața sa excepțional de lungă și sănătoasă. Analizele genetice au confirmat că femeia avea variante genetice protectoare, asociate cu un risc mai mic de apariție a unor boli frecvente. Însă cercetătorii au fost interesați și de un aspect asupra căruia oamenii au mai mult control: microbiomul intestinal. Acesta este format din miliarde de bacterii, ciuperci și alte microorganisme care ajută la digestie, produc vitamine, susțin sistemul imunitar și influențează chiar și funcționarea creierului. Spre deosebire de gene, microbiomul este influențat într-o măsură mult mai mare de stilul de viață și alimentație. În mod normal, odată cu înaintarea în vârstă, diversitatea bacteriilor intestinale scade, iar speciile considerate benefice, precum Bifidobacterium, devin tot mai puține. Această pierdere a diversității este asociată cu fragilitatea organismului și cu un risc mai mare de boli. În cazul Maríei Branyas, situația era cu totul diferită. Citește și: Uleiul de măsline extravirgin, aliat al sănătății creierului. Un nou studiu evidențiază legătura cu memoria și microbiomul intestinal Bacteriile intestinale asociate cu o sănătate mai bună Cercetătorii au descoperit că intestinul femeii era bogat în bacterii din familia Bifidobacteriaceae, inclusiv din genul Bifidobacterium, microorganisme considerate esențiale pentru sănătatea digestivă și imunitară. Aceste bacterii colonizează intestinul încă din primele luni de viață și sunt asociate cu numeroase beneficii: susțin funcționarea sistemului imunitar; contribuie la protejarea tractului digestiv; pot ajuta la reglarea colesterolului; sunt asociate cu o stare generală mai bună de sănătate pe termen lung. Nivelurile acestor bacterii scad de regulă odată cu înaintarea în vârstă, însă la María Branyas ele erau comparabile cu cele observate la persoane mult mai tinere. Dieta care ar fi putut face diferența O explicație posibilă pentru acest microbiom neobișnuit de sănătos este alimentația. Potrivit cercetătorilor, María Branyas consuma trei iaurturi pe zi, fiecare conținând culturi vii de bacterii, despre care se știe că favorizează dezvoltarea bifidobacteriilor. În plus, ea urma în mare parte o dietă mediteraneană, unul dintre cele mai studiate modele alimentare, asociat în repetate rânduri cu reducerea riscului de boli cronice și cu o diversitate mai mare a microbiomului intestinal. Citește și: Microbiomul oral ar putea deține cheia prevenirii obezității Ce alimente susțin bacteriile benefice Specialiștii spun că nu doar iaurtul poate contribui la sănătatea microbiomului. Alimentele fermentate, bogate în probiotice, includ: chefirul; kombucha; kimchi; varza murată. La fel de importante sunt și alimentele bogate în prebiotice – fibre care hrănesc bacteriile benefice din intestin. Printre acestea se numără: ceapa; usturoiul; prazul; sparanghelul; bananele; ovăzul; leguminoasele. Probioticele și prebioticele acționează împreună pentru menținerea unui microbiom echilibrat. Nu există o rețetă garantată pentru longevitate Autorii studiului subliniază că este vorba despre cercetarea unui singur caz și că microbiomul nu explică, de unul singur, longevitatea excepțională a Maríei Branyas Morera. Viața sa foarte lungă a fost, cel mai probabil, rezultatul unei combinații complexe de factori: o moștenire genetică favorabilă; un metabolism eficient; un nivel redus al inflamației; un stil de viață sănătos; un microbiom intestinal divers și echilibrat. Deși știința nu poate spune încă ce înseamnă „microbiomul perfect”, există un consens tot mai mare că un ecosistem intestinal bogat și variat este asociat cu o stare de sănătate mai bună și cu o rezistență mai mare în fața bolilor. Ce putem învăța de la cea mai longevivă femeie Experții spun că nu ne putem alege genele, însă putem influența sănătatea microbiomului prin obiceiurile zilnice. O alimentație inspirată din dieta mediteraneană – bogată în legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, ulei de măsline și pește, cu un consum redus de carne roșie, produse ultraprocesate și zahăr – este asociată atât cu un microbiom mai divers, cât și cu un risc mai mic de cancer, diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. Aceste obiceiuri nu garantează o viață de peste 110 ani, însă pot contribui la o îmbătrânire mai sănătoasă și la reducerea riscului de afecțiuni cronice. Povestea Maríei Branyas Morera amintește că longevitatea este rezultatul unui echilibru delicat între genetică, stil de viață și biologie. Iar îngrijirea microbiomului intestinal pare să fie una dintre cele mai importante piese ale acestui puzzle. Distribuie articolul pe: