Corpul nu îmbătrânește uniform. Noua cercetare deschide drumul către un test care ar putea evalua vârsta biologică a organelor. foto: AI Vârsta pe care o avem în acte nu reflectă întotdeauna și ritmul în care îmbătrânește organismul. Două persoane de aceeași vârstă pot avea diferențe importante la nivelul țesuturilor, iar unele organe pot prezenta modificări asociate îmbătrânirii mai devreme decât altele. O cercetare publicată în Nature Medicine aduce noi informații despre acest proces. O echipă de cercetători a folosit inteligența artificială pentru a analiza mii de probe de țesut și a identifica modele microscopice asociate cu înaintarea în vârstă. Rezultatele sugerează că organismul nu trebuie privit ca un sistem care îmbătrânește uniform, ci ca o colecție de organe și țesuturi care pot avea ritmuri biologice diferite. Mai mult, unele dintre aceste semnale ar putea fi observate și în sânge, ceea ce deschide perspectiva unor metode de evaluare mai simple în viitor. Inteligența artificială a analizat peste 25.000 de probe Pentru a înțelege mai bine modul în care se modifică țesuturile odată cu vârsta, cercetătorii au analizat peste 25.000 de probe provenite din 40 de tipuri de țesuturi. Cantitatea mare de date le-a permis să construiască modele denumite „ceasuri” biologice ale țesuturilor. Aceste instrumente bazate pe inteligență artificială încearcă să estimeze vârsta biologică a unui țesut pornind de la modificările microscopice observate în probe. Practic, algoritmii caută tipare care se modifică odată cu îmbătrânirea și le folosesc pentru a determina cât de „îmbătrânit” pare un anumit țesut din punct de vedere biologic. Nu toate organele îmbătrânesc în același ritm Una dintre concluziile importante ale cercetării este că procesul de îmbătrânire nu pare să se desfășoare identic în întregul organism. Un om poate avea o vârstă cronologică precisă, însă țesuturile sale pot prezenta semnături biologice diferite. Unele pot părea mai apropiate de ceea ce cercetătorii se așteaptă să observe la vârsta respectivă, în timp ce altele pot prezenta modificări asociate unei îmbătrâniri mai accelerate. Citește și: Prea mult televizor la vârsta mijlocie ar putea micșora creierul. Studiul care ridică un nou semnal de alarmă Această perspectivă schimbă modul în care poate fi analizată îmbătrânirea. În loc să fie evaluat doar organismul în ansamblu, cercetătorii încearcă să identifice diferențele dintre organe și țesuturi. Foto: pixabay.com Ce ar putea dezvălui sângele Una dintre cele mai interesante direcții indicate de cercetare este legătura dintre semnăturile observate în țesuturi și informațiile care pot fi găsite în sânge. Dacă anumite modificări asociate îmbătrânirii organelor lasă urme detectabile în circulația sanguină, ar putea deveni posibilă dezvoltarea unor metode mai puțin invazive pentru evaluarea vârstei biologice a unor țesuturi. În locul unei proceduri care presupune recoltarea unei mostre direct dintr-un organ, o analiză de sânge ar putea, în viitor, să ofere indicii despre modul în care acesta îmbătrânește. Este însă important de precizat că această posibilitate se află în continuare în zona cercetării. Nu există în prezent o analiză de sânge de rutină care să poată spune cu exactitate cât de „bătrân” este fiecare organ al unei persoane. De ce este importantă diferența dintre vârsta cronologică și cea biologică Vârsta cronologică este simplu de stabilit: reprezintă numărul de ani care au trecut de la naștere. Vârsta biologică este însă un concept mult mai complex și încearcă să descrie starea organismului prin prisma modificărilor care apar odată cu înaintarea în vârstă. Două persoane de 60 de ani, de exemplu, nu trebuie să aibă neapărat același profil biologic. Stilul de viață, factorii genetici, mediul și diferite boli pot influența modul în care organismul se modifică de-a lungul timpului. Cercetătorii speră că identificarea unor astfel de diferențe va ajuta, în timp, la o evaluare mai precisă a riscurilor pentru sănătate. Legătura cu bolile cronice Un alt motiv pentru care aceste descoperiri sunt importante este posibilitatea de a identifica mai devreme modificările asociate anumitor afecțiuni. Dacă un anumit tip de țesut prezintă semne de îmbătrânire biologică accelerată, iar aceste semnale pot fi corelate cu anumite boli, medicii ar putea avea în viitor un instrument suplimentar pentru evaluarea riscului. O astfel de abordare ar putea contribui la o medicină mai personalizată, în care monitorizarea nu se bazează exclusiv pe vârsta pacientului, ci și pe caracteristicile biologice ale organismului său. Totuși, aceste rezultate nu înseamnă că un organ care pare biologic „mai bătrân” va dezvolta în mod obligatoriu o anumită boală. Cercetarea identifică asocieri și mecanisme care trebuie investigate în continuare. Inteligența artificială poate schimba modul în care este studiată îmbătrânirea Analiza unui număr atât de mare de probe ar fi dificil de realizat fără instrumente capabile să proceseze volume uriașe de informații. Inteligența artificială poate identifica tipare subtile din imaginile și datele biologice pe care cercetătorii le-ar putea observa mai greu prin metode tradiționale. În acest caz, algoritmii au fost utilizați pentru a căuta semnături microscopice ale îmbătrânirii în numeroase tipuri de țesuturi. Rezultatele pot contribui la o imagine mai detaliată a procesului prin care organismul se schimbă odată cu vârsta. Pe termen lung, astfel de tehnologii ar putea ajuta cercetătorii să înțeleagă de ce anumite organe sunt mai vulnerabile decât altele și ce factori influențează ritmul îmbătrânirii. Un posibil test de sânge este încă departe de utilizarea obișnuită Deși ideea unui test simplu de sânge care să ofere informații despre „vârsta” organelor este promițătoare, cercetarea nu trebuie confundată cu existența unui astfel de test în practica medicală de zi cu zi. În acest moment, rezultatele reprezintă o etapă importantă în înțelegerea îmbătrânirii țesuturilor și în identificarea unor potențiali biomarkeri. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili cât de precise și utile ar fi aceste informații în cazul pacienților reali. Dacă această direcție se va confirma prin studii viitoare, evaluarea vârstei biologice a unor organe ar putea deveni, într-o zi, mai accesibilă și mai puțin invazivă. Până atunci, cercetarea oferă o perspectivă importantă: organismul nu îmbătrânește neapărat ca un tot unitar, iar diferențele dintre țesuturi ar putea spune mai multe despre starea noastră biologică decât simplul număr al anilor. Citește și: Nu doar genele contează. Cele 10 obiceiuri care îți pot proteja sănătatea pe măsură ce înaintezi în vârstă Distribuie articolul pe: