Mesele luate târziu în noapte, asociate cu un risc mai mare de ficat gras și ciroză. Ce au descoperit cercetătorii

O gustare înainte de culcare, câteva chipsuri în fața televizorului sau o cină luată foarte târziu ar putea avea efecte asupra sănătății ficatului. O analiză a datelor provenite de la aproape 200.000 de persoane din Statele Unite a identificat o asociere între consumul de alimente noaptea și un risc relativ cu 20-30% mai mare de afecțiuni hepatice, inclusiv ficat gras și ciroză.

Cercetătorii atrag atenția că momentul în care mâncăm ar putea conta pentru sănătate, nu doar tipul alimentelor consumate. Totuși, rezultatele nu demonstrează că mesele târzii provoacă în mod direct aceste boli. Studiul a fost realizat de specialiști de la Oregon Health & Science University (OHSU), iar rezultatele au fost publicate în revista medicală Clinical Gastroenterology and Hepatology.

De ce mesele luate noaptea ar putea afecta ficatul

Ficatul, la fel ca multe alte organe, funcționează în acord cu ritmul circadian, ceasul biologic intern care reglează numeroase procese ale organismului în ciclul de aproximativ 24 de ore. În timpul nopții, organismul se pregătește pentru odihnă, iar modul în care procesează nutrienții și gestionează energia se modifică. Atunci când mâncăm în mod repetat la ore nepotrivite pentru ritmul nostru biologic, aceste procese ar putea fi perturbate.

Pentru a investiga legătura dintre mesele târzii și bolile hepatice, cercetătorii au analizat date despre alimentație și sănătate din trei studii americane de amploare, desfășurate pe termen lung: Nurses’ Health Study, Nurses’ Health Study II și Health Professionals Follow-up Study.

În analiză, consumul alimentar târziu a fost definit ca mâncatul după cină sau după ora obișnuită de culcare. Persoanele care aveau acest obicei au prezentat mai frecvent afecțiuni hepatice asociate metabolismului, inclusiv ficat gras și ciroză.

Ce înseamnă un risc cu 20-30% mai mare

Creșterea raportată de cercetători se referă la riscul relativ, nu la probabilitatea absolută ca o persoană să dezvolte o boală. De exemplu, dacă riscul inițial pentru o anumită afecțiune este de 10%, o creștere relativă de 30% ar însemna un risc de 13%, nu de 40%.

Comunicatul privind cercetarea nu precizează care a fost riscul absolut al participanților. Prin urmare, procentul nu trebuie interpretat ca și cum 20-30% dintre persoanele care mănâncă noaptea ar dezvolta automat o boală hepatică.

Citește și: Grapefruit, inamicul ficatului gras. Ce beneficii are și cum se consumă

Cum influențează ceasul biologic metabolismul grăsimilor

Ficatul are un rol esențial în menținerea glicemiei, procesarea grăsimilor și stocarea energiei în exces. Activitatea sa se modifică pe parcursul zilei, în funcție de ritmul biologic al organismului. Atunci când orele de masă nu se potrivesc cu programul obișnuit de somn și de veghe, metabolismul ar putea să nu mai funcționeze la fel de eficient.

Acest aspect este relevant mai ales pentru persoanele care lucrează în ture de noapte. Acestea dorm adesea ziua și ajung să mănânce în timpul nopții, când organismul este în mod normal pregătit pentru odihnă. În această categorie de persoane, excesul ponderal și bolile cardiovasculare sunt întâlnite mai frecvent, deși riscurile pot fi influențate și de alți factori legați de stilul de viață.

Experimentele pe animale sugerează că ficatul poate fi sensibil la neconcordanța dintre orele de masă și ritmul somnului. Cercetătorii consideră că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege cât de mult contribuie acest mecanism la apariția bolilor hepatice la oameni.

De ce contează momentul în care mâncăm

Andrew McHill, specialist în somn și cronobiologie la Oregon Health & Science University, studiază efectele modificărilor ritmului circadian asupra organismului.

Cercetările sale anterioare au asociat alimentația nocturnă cu o procesare mai puțin eficientă a nutrienților. Pe termen lung, aceste modificări ar putea favoriza creșterea în greutate și apariția diabetului, afecțiuni care, la rândul lor, sunt legate de riscul de boli hepatice.

„Observăm în mod repetat că momentul în care desfășurăm anumite activități – fie că dormim, mâncăm sau facem mișcare – este cu adevărat important”, explică Andrew McHill.

Cu alte cuvinte, sănătatea metabolică ar putea depinde nu numai de ceea ce mâncăm, ci și de momentul în care luăm mesele. Totuși, cercetarea analizată identifică o asociere și nu stabilește, de una singură, o relație directă de cauzalitate.

Citește și: 9 alimente care pot crește riscul de ficat gras. Mulți români le consumă zilnic

Cum poate evolua ficatul gras până la ciroză

Ficatul gras asociat disfuncției metabolice apare atunci când se acumulează o cantitate excesivă de grăsime în celulele hepatice. Afecțiunea este asociată frecvent cu excesul de greutate și rezistența la insulină.

În multe cazuri, boala poate evolua ani întregi fără simptome evidente. La unele persoane, însă, apar inflamația și cicatrizarea progresivă a țesutului hepatic, procese care pot duce la deteriorarea ficatului.

În stadii avansate, această evoluție poate provoca ciroză, o afecțiune în care țesutul sănătos este înlocuit în mare parte de țesut cicatricial, iar funcțiile ficatului sunt afectate.

Este important de precizat că nu toate persoanele cu ficat gras ajung să dezvolte ciroză. Evoluția bolii diferă în funcție de numeroși factori, inclusiv starea metabolică, consumul de alcool și alte afecțiuni asociate.

Pot mesele luate mai devreme să protejeze ficatul?

Rezultatele studiului ridică posibilitatea ca schimbarea orelor de masă să contribuie la sănătatea ficatului. Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că sunt necesare dovezi suplimentare pentru a stabili dacă evitarea meselor târzii poate preveni efectiv bolile hepatice.

O limitare a analizei este faptul că informațiile despre alimentație au provenit din declarațiile participanților. Acestea pot fi inexacte, iar alți factori legați de stilul de viață ar putea influența rezultatele.

Între timp, Robert Wilechansky, medic specializat în afecțiuni hepatice la OHSU, participă la un studiu clinic care analizează dacă mutarea meselor la ore mai devreme poate îmbunătăți indicatorii de sănătate ai persoanelor care au deja ficat gras.

În cadrul cercetării, specialiștii urmăresc efectele modificării orelor de masă fără a schimba în mod fundamental compoziția alimentației. Scopul este de a afla dacă simpla ajustare a programului alimentar poate reduce presiunea metabolică asupra ficatului.

Ce ar trebui să reținem din această cercetare

Analiza realizată pe aproape 200.000 de persoane sugerează că mâncatul târziu în mod regulat este asociat cu un risc relativ mai mare de ficat gras și ciroză. În același timp, cercetarea susține ideea că ritmul circadian influențează modul în care organismul procesează nutrienții și gestionează energia.

Totuși, nu s-a demonstrat încă faptul că mesele luate mai devreme previn bolile hepatice. Până la obținerea unor rezultate mai clare, este rezonabil să acorzi atenție atât calității alimentelor, cât și programului meselor, fără a considera ora cinei drept singurul factor care determină sănătatea ficatului.

Persoanele care au ficat gras, diabet sau alți factori de risc hepatic ar trebui să discute cu medicul despre măsurile potrivite pentru situația lor. Alimentația echilibrată, gestionarea greutății și limitarea consumului de alcool rămân importante pentru sănătatea ficatului.