Mănânci sănătos sau doar crezi că o faci? Sigina Pop, dietetician, a spus care sunt greșelile care pot transforma, de fapt, alimentația în una dezechilibrată: „Nu putem să ne tot restricționăm” EXCLUSIV

Putem urma sfaturile disponibile peste tot pe internet, să avem frigiderul plin cu alimente considerate „sănătoase”, să evităm prăjelile și să alegem produse „naturale”, convinși că facem totul bine și, cu toate acestea, organismul nostru să nu reacționeze așa cum ne-am aștepta. Dieteticianul Sigina Pop a atras atenția că o alimentație sănătoasă nu înseamnă o listă scurtă de alimente „permise”. Există factori care contează la fel de mult, de la diversitate până la modul în care gătim.

De ce putem avea impresia că mâncăm sănătos

Când ne dorim o alimentație sănătoasă, de multe ori ne gândim la carne la grătar și legume, iaurt, cereale integrale și nuci. Dacă acestea se regăsesc adesea în farfuria noastră suntem convinși că facem ce trebuie. Cu toate acestea, să mâncăm sănătos înseamnă mai mult decât să ne facem o listă scurtă de alimente „bune”.

„În principiu tindem să avem o oarecare monotonie alimentară. Chiar dacă avem în mare parte alegeri sănătoase, omul tinde să mănânce cam tot aceleași lucruri care îi plac și nu este atent la diversitatea alimentară – fie din comoditate, fie hedonic. Mai pe scurt, și din alimentele integrale, consumăm mai des ce ne place.

De exemplu la surse de amidon, mai mult pâine decât orez, cartofi, leguminoase, la surse de proteine carne (de obicei piept de pui) și mai puțin ouă, brânzeturi slabe etc sau aceleași legume. Apoi excludem alimente sau grupe întregi (fie grăsimi, fie surse de amidon) și n-ar trebui”, a explicat Sigina Pop, dietetician.

„Natural” nu înseamnă întotdeauna mai sănătos

O altă capcană în care picăm cu ușurință este că lăsăm ambalajul să decidă pentru noi. „Natural” și „dietetic” sunt termeni care ne pot convinge înainte să verificăm eticheta sau să ne uităm la propriile nevoi.

„Că ‘natural’ sau ‘dietetic’ înseamnă mai sănătos. Mierea, siropul de agave, zahărul de cocos sau sucurile naturale rămân surse concentrate de zaharuri, la fel ca zahărul. Pâine ‘cu semințe’, ‘cu tărâțe’ sau ‘neagră’ nu înseamnă pâine integrală.

Și depinde la ce ne raportăm când vorbim de sănătos sau nesănătos: dacă scopul e să concentrăm nutrienți mai mulți – un smoothie este ok. Dacă scopul e sațietatea optimă și scăderea în greutate, un smoothie nu ține de foame, sunt calorii lichide. Depinde mult la ce ne raportăm. O băutură cu zaharuri concentrate pot fi o alegere potrivită la un sportiv de performanță, dar nepotrivită pentru cineva cu activitate de birou”, a spus specialista.

Informațiile de pe internet pot fi utile, dar nu sunt întotdeauna corecte

Faptul că trăim într-o eră în care informațiile despre nutriție sunt la orice ne poate crea falsa impresie că știm totul. Dar un videoclip scurt, un podcast sau o postare pe Instagram nu trebuie privite drept adevăr absolut, nici măcar atunci când sunt prezentate de cineva cunoscut.

„Suntem influențați în baza informației și credințelor pe care le avem legat de sănătos și nesănătos. Dacă avem convingerea sau tindem să credem un anumit lucru, creierul nostru va găsi argumente pentru a susține acel lucru și va căuta conținut online în acest sens.

Din nou, dacă urmărim un anumit influencer, tindem ca, dacă am auzit o informație corectă să credem că toate informațiile de la acea persoană sunt corecte, chiar dacă persoana respectivă nu are neapărat o calificare în domeniu”, a spus Sigina Pop.

Nu doar alimentul contează, ci și cât și cât de des îl mâncăm

În plus, dacă un aliment este sănătos nu înseamnă că poate fi consumat fără limite. Da, conținutul de nutrienți este important, dar contează și cât mâncăm, cât de des și cum pregătim alimentul.

„Diferența între sănătos și nesănătos o face cantitatea, frecvența și modalitatea de gătire. Un produs în baie de ulei – deși e gătit nesănătos, rareori ne va afecta sănătatea dacă se întâmplă cu o frecvență foarte rară (o dată pe an). Alimentele integrale aduc beneficii pentru organism, dar și alimentele procesate, cu valoare hedonică mare, aduc beneficii pe termen scurt, psihoemoțional.

Contează cum reușim să le integrăm fără ca ele să devină o problemă. Educația nutrițională modernă ne ajută în acest sens, să ‘navigăm’ cu bine printre toate opțiunile alimentare în timp ce viața noastră ‘se întâmplă’ așa cum e ea în fiecare zi”, a menționat Sigina Pop.

Dacă nu mâncăm fast-food nu înseamnă că mâncăm sănătos

E ușor să credem că, dacă mâncăm foarte rar fast-food și evităm prăjelile, facem automat alegeri sănătoase. Există însă și alte semne care ne pot arăta că alimentația nu este atât de echilibrată.

„Foamea permanentă, poftele foarte intense, lipsa energiei, senzația că avem nevoie constant de ceva dulce sau sărat, mesele care nu ne satură și episoadele de mâncat mult seara pot fi indicii. Pot apărea și constipația, aportul redus de fibre, pierderea masei musculare în contextul unor diete foarte restrictive sau oscilațiile repetate de greutate.

Iar dincolo de cum ne simțim, există și indicatorii metabolici: circumferința abdominală, glicemia, profilul lipidic, tensiunea arterială, ficatul gras. De aceea spun frecvent că nu tratăm doar kilograme. Tratăm riscul metabolic și starea de sănătate”, a explicat dieteticianul.

Citește și: Mănânci și tot îți este foame? De ce apare senzația la scurt timp după masă și cum faci diferența între foame și poftă. Teodora Ignat, consultant în nutriție: „Stresul și oboseala pot influența destul de mult” EXCLUSIV

Obsesia de a mânca sănătos are un nume

O alimentație echilibrată ne poate ajuta pe termen lung, dar când totul se rezumă la „trebuie să mănânc sănătos și atât”, pot apărea probleme. Pentru că, în loc să ne ajute să ne simțim mai bine, regulile alimentare ajung să ocupe prea mult spațiu mental. O masă mai puțin perfectă se transformă în sursă de vinovăție, un desert devine o abatere, iar alimentele pe care le iubim sunt privite drept „fructul interzis”.

„Extremele nu sunt bune. Obsesia de a mânca sănătos – numită și ortorexie – nu promovează o relație sănătoasă cu mâncarea. Omul modern nu mai mănâncă doar în scop energetic – ci mănâncă și ‘reglator’, adică pentru stare de bine.

Și este nevoie de educație nutrițională corectă să știm cu să integrăm și eventuale alimente de confort, fie ele dulci sau sărate, în așa fel încât să existe și componenta de satisfacție, dar fără probleme de sănătate pe termen lung”, a spus Sigina Pop.

Restricția apare frecvent în încercarea de a face lucrurile „ca la carte”, dar un stil de viață care depinde permanent de voință nu este unul ce poate fi susținut pe termen lung.

„Cam toate persoanele care ajung la mine au trecut prin perioade de restricții de vreun fel. Însă restricția creează compulsie alimentară mai devreme sau mai târziu și ‘obosirea voinței’. Calea de mijloc e ca relația cu alimentația să nu fie un test permanent de voință pentru că la un moment dat va veni și reversul: nu putem susține pe termen lung un comportament alimentar restrictiv. Avem nevoie de o cale de mijloc.

Organismul uman nu a fost făcut să supraviețuiască în abundență alimentară – nu putem să ne tot restricționăm – deci trebuie să învățăm cum să mâncăm în contextul actual”, a adăugat specialista.

Testul simplu care ne arată dacă alimentația noastră este sustenabilă

În cele din urmă, atunci când vrem să mâncăm mai sănătos, este esențial să reținem că nu trebuie să ne comportăm ca și cum am fi anchetați la fiecare masă. Putem verifica însă câteva lucruri simple, care ne pot arăta cât de sustenabil este, de fapt, felul în care mâncăm.

„Aș începe cu niște întrebări foarte simple:

Mănânc suficiente legume și zarzavaturi în majoritatea zilelor? Am o sursă de proteină la mesele principale? Mănânc carbohidrați predominant din surse sățioase și mai puțin rafinate sau alimentația mea este bazată mai ales pe produse foarte ușor de consumat în cantități mari? Evit carbohidrații? Mesele mele mă satură câteva ore sau îmi este foame din nou foarte repede? Mănânc majoritatea timpului din foame sau ronțăi continuu din oboseală, stres ori plictiseală? Pot să mănânc și o prăjitură, o pizza sau o porție de paste fără sentimentul că ‘am stricat dieta’? Și poate cea mai importantă întrebare: aș putea să mănânc aproximativ în acest fel și peste cinci ani? Adică dacă este sustenabil felul în care mănânc.

Pentru că o alimentație sănătoasă nu este cea mai strictă alimentație pe care o putem ține câteva săptămâni. Este alimentația care ne asigură sănătatea, ne menține riscul metabolic cât mai scăzut și poate fi integrată firesc într-o viață normală”, a spus Sigina Pop.

Citește și: Alimentația echilibrată nu înseamnă restricții și mese perfecte, atestă Izabela Bulei, nutriționist. Ce putem mânca, de fapt, într-o zi pentru a-i oferi organismului tot ce are nevoie: „Nu trebuie să cântărim fiecare aliment” EXCLUSIV