Limitarea zahărului în primele 1.000 de zile din viață poate avea efecte importante asupra sănătății la maturitate. Ce au descoperit cercetătorii

Limitarea consumului de zahăr în primele 1.000 de zile din viață – din momentul concepției și până la vârsta de doi ani – ar putea reduce semnificativ riscul unor boli cronice la vârsta adultă. La această concluzie au ajuns cercetătorii după ce au analizat efectele ridicării raționalizării zahărului în Marea Britanie, un eveniment care a dus la o dublare aproape instantanee a cantității de zahăr consumate de populație.

Rezultatele studiului, publicate în prestigioasa revistă Science, arată că expunerea redusă la zahăr în această perioadă critică a vieții a fost asociată cu un risc cu 35% mai mic de diabet de tip 2 și cu un risc cu 20% mai redus de hipertensiune arterială.

Primele 1.000 de zile de viață pot influența sănătatea

Tot mai multe cercetări sugerează că perioada cuprinsă între concepție și împlinirea vârstei de doi ani este esențială pentru dezvoltarea organismului. În acest interval se formează numeroase mecanisme metabolice care pot influența sănătatea pe termen lung, inclusiv preferințele alimentare.

Specialiștii consideră că această etapă contribuie inclusiv la dezvoltarea preferinței pentru gustul dulce, ceea ce poate avea consecințe asupra alimentației din viața adultă.

Cum au ajuns cercetătorii la aceste concluzii

Pentru studiu, cercetătorii de la University of Southern California au profitat de un adevărat „experiment natural” produs în Marea Britanie după Al Doilea Război Mondial.

În septembrie 1953, autoritățile britanice au eliminat raționalizarea zahărului și a dulciurilor. Ca urmare, consumul mediu zilnic de zahăr a crescut aproape peste noapte de la aproximativ 41 de grame (echivalentul a 10 cuburi de zahăr) la 80 de grame (circa 20 de cuburi).

Oamenii de știință au analizat datele din baza UK Biobank, identificând aproximativ 60.000 de persoane născute între 1951 și 1956, ale căror date medicale au fost monitorizate pe termen lung.

Astfel, au putut compara sănătatea celor care au fost concepuți și au crescut în perioada în care zahărul era încă raționalizat cu cea a persoanelor născute imediat după eliminarea restricțiilor. Cele două grupuri au trăit în același context social în următoarele șapte decenii, însă au avut o expunere diferită la zahăr în primele 1.000 de zile de viață.

Citește și: Consumul redus de zahăr în primii doi ani de viață ar putea proteja creierul la bătrânețe. Ce au descoperit cercetătorii

Riscul de obezitate, diabet și hipertensiune a fost mai mic

Analiza a arătat că persoanele expuse la un consum redus de zahăr în perioada timpurie a vieții au prezentat:

• un risc cu 30% mai mic de obezitate;
• un risc cu 35% mai redus de diabet de tip 2;
• un risc cu 20% mai scăzut de hipertensiune arterială.

În plus, bolile au apărut mai târziu comparativ cu persoanele expuse la mai mult zahăr în copilărie.

Potrivit studiului:

• diabetul de tip 2 a fost diagnosticat, în medie, cu patru ani mai târziu;
• hipertensiunea arterială a apărut, în medie, cu doi ani mai târziu.

Cercetătorii au observat că riscul acestor afecțiuni crește odată cu înaintarea în vârstă în ambele grupuri, însă evoluția a fost mult mai rapidă în cazul persoanelor concepute după eliminarea raționalizării zahărului.

Alimentația în timpul sarcinii joacă un rol important

Autorii studiului spun că efectele benefice nu se limitează doar la alimentația copilului după naștere. Dieta mamei în timpul sarcinii s-a dovedit, de asemenea, foarte importantă.

Aproximativ o treime dintre beneficiile observate au fost asociate cu perioada în care fătul se afla încă în uter. Totuși, cele mai bune rezultate au fost înregistrate atunci când reducerea consumului de zahăr s-a menținut atât în timpul sarcinii, cât și în perioada diversificării alimentației copilului.

Citește și: Un studiu trage un semnal de alarmă: cât zahăr conțin jeleurile și ce efecte pot avea asupra organismului copiilor

De ce poate influența zahărul sănătatea

Tadeja Gracner, unul dintre autorii studiului și cercetător la University of Southern California, explică faptul că expunerea timpurie la zahăr poate modifica metabolismul și modul în care organismul reacționează la alimente de-a lungul întregii vieți.

„Dietele bogate în zahăr în timpul sarcinii au fost asociate cu un risc mai mare de obezitate și tulburări metabolice la copii, posibil prin mecanisme care influențează dezvoltarea fătului”, a explicat cercetătoarea.

Ea adaugă că expunerea la zahăr încă din primii ani de viață poate consolida preferința pentru alimentele dulci.

„Majoritatea oamenilor preferă în mod natural gustul dulce, însă studiile arată că o expunere ridicată la zahăr în copilăria timpurie poate întări această preferință pentru tot restul vieții”, spune Gracner.

Totuși, cercetătoarea subliniază că deserturile nu trebuie eliminate complet.

„Tortul aniversar, bomboanele sau biscuiții pot fi consumate ocazional și cu moderație. Însă reducerea expunerii la zahăr în primii ani reprezintă un pas important pentru a le oferi copiilor cel mai bun start în viață.”

Ea recunoaște însă că acest obiectiv nu este deloc ușor de atins, deoarece zahărul este prezent în foarte multe produse alimentare, inclusiv în unele destinate bebelușilor și copiilor mici.

Experții cer reducerea zahărului din alimente

Mai multe organizații din Marea Britanie au atras deja atenția că numeroase produse promovate pentru diversificarea alimentației bebelușilor conțin cantități prea mari de zahăr.

De asemenea, specialiștii recomandă ca părinții să ofere copiilor mici și legume cu gust mai puțin dulce, precum broccoli sau spanacul, pentru ca aceștia să accepte mai ușor o varietate de arome.

Studiul are și câteva limite

Autorii subliniază că cercetarea nu demonstrează o relație directă de cauzalitate. Analiza s-a bazat pe modificarea consumului de zahăr la nivelul întregii populații britanice și nu pe monitorizarea alimentației fiecărei persoane în parte. În plus, este posibil ca și alți factori specifici perioadei respective să fi influențat rezultatele.

Cu toate acestea, cercetătorii precizează că eliminarea raționalizării altor alimente nu a modificat semnificativ dieta populației. Consumul de proteine și grăsimi a rămas relativ constant, iar ridicarea restricțiilor pentru unt, în 1954, nu a avut un impact similar asupra sănătății.

Dr. Katie Dalrymple, lector în științele nutriției la King’s College London, consideră că studiul susține teoria potrivit căreia primele etape ale vieții reprezintă momente-cheie pentru sănătatea viitoare.

La rândul său, Jerusa Brignardello, specialist în dietetică și nutriție la Oxford Brookes University, spune că rezultatele ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru femeile care își planifică o sarcină, pentru gravide și pentru părinții copiilor mici.

Potrivit acesteia, industria alimentară ar trebui să reformuleze produsele destinate acestor categorii de consumatori și să reducă nivelul de zahăr, având în vedere dovezile tot mai numeroase privind impactul alimentației timpurii asupra sănătății generațiilor viitoare.