Explicația surprinzătoare pentru care oamenii din trei țări au unele dintre cele mai scăzute rate de cancer din lume

Niger, Gambia și Nepal se află constant printre țările cu cele mai mici rate de cancer. Un specialist explică ce legătură ar putea exista între alimentație, stilul de viață tradițional și bolile moderne. Într-o perioadă în care oamenii sunt tot mai preocupați de alimentație și de felul în care își îngrijesc organismul, cercetătorii analizează tot mai atent legătura dintre stilul de viață și apariția bolilor cronice.

Pe internet există nenumărate recomandări despre ce ar trebui să mâncăm, de la diete vegane până la regimuri bazate aproape exclusiv pe carne. Specialiștii avertizează însă că alimentația nu trebuie aleasă urmând trendurile de pe rețelele sociale, ci ținând cont de dovezile științifice și de nevoile individuale ale organismului.

În ultimii ani, tot mai mulți tineri au început să renunțe la alcool și să caute alimente cât mai puțin procesate, pe fondul îngrijorărilor legate de creșterea numărului unor boli cronice și a anumitor tipuri de cancer.

De ce au unele țări rate atât de mici de cancer?

O întrebare interesantă a fost adresată de Steven Bartlett profesorului de biologie Thomas Seyfried, specialist în cercetarea cancerului, în cadrul podcastului „The Diary of a CEO”.

Bartlett a remarcat că țări dezvoltate precum Australia, Noua Zeelandă și Statele Unite au unele dintre cele mai ridicate rate de cancer, în timp ce state precum Niger, Gambia și Nepal se află constant la celălalt capăt al clasamentului.

„De ce se întâmplă acest lucru?”, a fost întrebarea adresată specialistului.

Thomas Seyfried susține că o parte a explicației ar putea fi legată de diferențele majore dintre stilul de viață modern și modul tradițional de viață întâlnit în unele comunități.

Potrivit profesorului, organismul uman a evoluat într-o perioadă în care hrana nu era disponibilă permanent. Strămoșii noștri trebuiau să facă față perioadelor de foamete, iar metabolismul era adaptat pentru a depozita și utiliza eficient energia.

În societatea modernă, situația este foarte diferită. Pentru o parte importantă a populației, alimentele sunt disponibile aproape fără limită, iar dieta poate conține cantități mari de produse ultraprocesate, zahăr și grăsimi. Seyfried consideră că această schimbare, combinată cu sedentarismul, stresul și expunerea la diferite substanțe din mediul înconjurător, poate afecta organismul.

Citește și: Un nou medicament schimbă tratamentul cancerului pancreatic metastatic. Supraviețuirea aproape s-a dublat în studiile clinice

Mitocondriile, în centrul explicației profesorului

Unul dintre elementele importante în teoria lui Thomas Seyfried este reprezentat de mitocondrii, structuri din interiorul celulelor care produc energia necesară organismului. Profesorul susține că deteriorarea funcției mitocondriale poate avea un rol important în apariția unor modificări celulare asociate cancerului.

„Dacă poți menține mitocondriile sănătoase, în mod remarcabil, șansele de a dezvolta cancer sunt extrem de mici”, a afirmat el în cadrul podcastului.

Totuși, această afirmație trebuie privită în contextul cercetărilor existente. Cancerul este o categorie foarte complexă de boli, iar apariția sa este influențată de numeroși factori, inclusiv genetici, biologici, de mediu și legați de stilul de viață. Nu există o singură cauză care să explice toate cazurile de cancer.

Ce au în comun stilurile de viață tradiționale?

Seyfried face o comparație între populațiile care păstrează un stil de viață tradițional și societățile moderne.

În opinia sa, oamenii care trăiesc în comunități mai puțin influențate de alimentația și stilul de viață occidental tind să aibă mai multă activitate fizică, să consume alimente mai puțin procesate și să fie expuși într-o măsură mai redusă anumitor substanțe chimice asociate mediului modern.

Profesorul amintește și cercetările medicului și umanitarului Albert Schweitzer, care ar fi căutat semne ale cancerului în rândul unor comunități africane.

Ideea generală este că activitatea fizică, alimentația bazată pe alimente cât mai puțin procesate și evitarea exceselor ar putea contribui la o stare de sănătate mai bună.

Asta nu înseamnă însă că oamenii din țările cu rate mai mici de cancer sunt „imuni” la boală. Diferențele dintre țări pot fi influențate și de accesul la servicii medicale, metodele de diagnostic, speranța de viață, raportarea cazurilor și structura populației.

Citește și: Obiceiul banal de la birou care poate crește riscul de cancer. Sunt suficiente 3 minute de mișcare pe zi

Alimentele ultraprocesate, o problemă tot mai discutată

Un alt subiect abordat în cadrul discuției este consumul de alimente ultraprocesate.

Cercetările din ultimii ani au analizat tot mai mult posibila legătură dintre consumul ridicat de produse ultraprocesate și apariția unor boli cronice. În cazul cancerului colorectal, oamenii de știință investighează inclusiv rolul alimentației, al obezității, al sedentarismului și al altor factori de risc.

Thomas Seyfried recomandă evitarea unei alimentații pe care o descrie drept „zona roșie” – un regim caracterizat prin cantități mari de alimente ultraprocesate și foarte bogate în grăsimi. În schimb, el pledează pentru o alimentație bazată mai mult pe produse naturale și alimente de origine vegetală, cu cât mai puține ingrediente adăugate și un grad redus de procesare.

Mănâncăm prea mult?

Una dintre ideile centrale ale profesorului este că organismul uman nu a evoluat într-un mediu în care mâncarea să fie disponibilă în permanență.

În trecut, oamenii trebuiau să depună efort fizic pentru a procura hrană și traversau frecvent perioade în care aveau acces limitat la alimente. Astăzi, pentru multe persoane, situația s-a inversat: mâncarea este disponibilă permanent, iar activitatea fizică este mult mai redusă.

De aici apare întrebarea dacă mai puțină mâncare, mai multă mișcare și reducerea alimentelor ultraprocesate ar putea contribui la o sănătate mai bună pe termen lung. Nu există însă dovezi că simpla reducere a cantității de mâncare ar putea „ține cancerul la distanță”. Prevenția cancerului este mult mai complexă și presupune mai mulți factori.

Ce putem învăța din aceste diferențe?

Ratele diferite de cancer din lume nu pot fi explicate printr-un singur aliment sau printr-un singur obicei. Totuși, comparația dintre societățile moderne și comunitățile care păstrează un stil de viață tradițional oferă cercetătorilor indicii importante.

O alimentație variată, bazată în principal pe alimente cât mai puțin procesate, activitatea fizică regulată, menținerea unei greutăți sănătoase, evitarea fumatului și limitarea consumului de alcool sunt deja asociate cu reducerea riscului pentru numeroase boli.

Mesajul esențial nu este că anumite țări au descoperit secretul împotriva cancerului, ci că stilul de viață modern poate fi îmbunătățit prin obiceiuri simple și sustenabile.

Iar dacă există un punct asupra căruia majoritatea specialiștilor sunt de acord, acesta este că nu avem nevoie de o dietă-minune. Mai multă mișcare, mai puține alimente ultraprocesate și o alimentație echilibrată pot reprezenta un început mult mai solid pentru protejarea sănătății pe termen lung.