Ce înseamnă, de fapt, „natural”, „bio” și „fără gluten” de pe etichete? Foto: AI Produsele etichetate drept „naturale”, „organice” sau „fără gluten” nu sunt neapărat mai sănătoase decât variantele obișnuite. Aceste mențiuni pot crea impresia că un aliment este mai nutritiv, chiar dacă are mult zahăr, sare sau grăsimi saturate. Specialiștii recomandă să citești eticheta nutrițională și lista ingredientelor înainte de a lua o decizie. Imaginează-ți că ești la raionul de gustări din supermarket și îți atrage atenția o pungă de chipsuri cu ambalaj verde, decorat cu frunze. Pe etichetă scrie că produsul este „fără gluten” și conține ingrediente „naturale”. Îl pui în coș, convins că ai făcut o alegere mai bună. Abia acasă, când verifici informațiile de pe spatele ambalajului, observi că nivelul de sare și grăsimi este aproape la fel de mare ca în cazul chipsurilor obișnuite. Este un exemplu al fenomenului pe care cercetătorii îl numesc „haloul sănătății” (health halo). Acesta apare atunci când o singură caracteristică prezentată pe ambalaj ne face să considerăm un aliment mai sănătos în ansamblu, fără să verificăm dacă impresia este justificată. Vestea bună este că, odată ce înțelegi cum funcționează acest mecanism, poți identifica mai ușor mesajele de marketing și poți face alegeri alimentare mai informate. Ce este „haloul sănătății” și cum ne influențează Fenomenul apare atunci când un cuvânt sau o mențiune pozitivă de pe ambalaj influențează modul în care evaluăm întregul produs. Termeni precum „organic”, „cu puține grăsimi” sau „pe bază de plante” ne pot determina să presupunem că alimentul conține mai puține calorii, este mai nutritiv sau este automat mai bun pentru sănătate. Problema este că aceste mențiuni descriu, de regulă, doar o anumită caracteristică. De exemplu, „fără gluten” indică absența glutenului în limitele prevăzute de reglementările aplicabile, nu și cantitatea de zahăr sau de grăsimi din produs. În mod similar, „organic” se referă la modul în care alimentul este cultivat sau produs, nu la valoarea sa nutritivă. Astfel, o informație adevărată poate crea o impresie mai amplă decât ceea ce demonstrează în realitate. Nu înseamnă că aceste etichete sunt neapărat false, ci că beneficiile lor sunt uneori interpretate greșit. Citește și: Nu cumpăra niciodată brânză rasă fără să verifici acest lucru pe etichetă, avertizează experții Ce înseamnă „fără gluten” pe etichetă Pentru persoanele cu boală celiacă, produsele fără gluten sunt esențiale. În Statele Unite, Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) permite folosirea acestei mențiuni pentru produsele care conțin mai puțin de 20 de părți per milion de gluten. Pentru persoanele care nu au boală celiacă sau o altă indicație medicală relevantă, însă, eliminarea glutenului nu înseamnă automat o alimentație mai sănătoasă. Un fursec fără gluten rămâne un fursec. Mai mult, unele produse fără gluten sunt preparate cu amidonuri rafinate și pot avea mai puține fibre decât variantele convenționale. Prin urmare, este important să verifici compoziția produsului, nu doar mențiunea de pe partea din față a ambalajului. Ce înseamnă „natural” pe etichetă Produsele etichetate drept „naturale”, „organice” sau „fără gluten” nu sunt neapărat mai sănătoase decât variantele obișnuite. Foto: pexels.com Termenul „natural” poate sugera că un aliment este mai puțin procesat sau mai sănătos. În realitate, în Statele Unite, FDA nu a stabilit o definiție juridică formală completă pentru această mențiune pe etichetele alimentare, deși are o politică de interpretare a termenului. Chiar dacă un produs este prezentat drept natural, acest lucru nu oferă informații suficiente despre conținutul său nutritiv. Poate avea în continuare cantități mari de zahăr adăugat, sare sau grăsimi saturate. De exemplu, o granola cu ingrediente promovate drept naturale poate conține mult zahăr, iar un suc natural poate furniza o cantitate importantă de zaharuri, chiar dacă acestea provin din fructe. Ce înseamnă „organic” sau „bio” pe etichetă Produsele ecologice sunt obținute în conformitate cu anumite standarde privind cultivarea, creșterea animalelor și procesarea alimentelor. În Statele Unite, standardele USDA reglementează aceste practici și prevăd restricții privind anumite pesticide sintetice și alte substanțe. Aceste reguli au un rol important, dar se referă la modul de producție, nu garantează că produsul are mai puține calorii, mai puțin zahăr sau mai multe vitamine. O bomboană organică rămâne o bomboană. La fel, un biscuit bio poate conține mult zahăr și grăsimi. Dacă vrei să compari două produse, verifică valorile nutriționale și ingredientele, chiar dacă unul dintre ele are o etichetă ecologică. Citește și: Cum alegi cea mai sănătoasă pâine. 3 lucruri pe care trebuie să le verifici pe etichetă Ce înseamnă „cu puține grăsimi” pe etichetă Aceste mențiuni au definiții specifice în reglementările americane. Potrivit FDA, un produs poate fi etichetat „cu puține grăsimi” dacă are cel mult 3 grame de grăsimi per porție, în timp ce mențiunea „cu un conținut redus de grăsimi” presupune cu cel puțin 25% mai puține grăsimi decât produsul standard comparabil. Totuși, reducerea grăsimilor nu înseamnă automat că produsul este mai sănătos. Pentru a păstra gustul și textura, producătorii pot adăuga zahăr sau amidon. În plus, nu toate grăsimile sunt nocive. Grăsimile nesaturate din nuci, semințe, avocado și ulei de măsline pot face parte dintr-o alimentație echilibrată. Așadar, un produs cu mai puține grăsimi nu este neapărat alegerea mai bună. Contează compoziția sa generală și cantitatea consumată. De ce funcționează aceste mesaje de marketing Este important să verifici compoziția produsului, nu doar mențiunea de pe partea din față a ambalajului. Foto: pexels.com „Haloul sănătății” nu are legătură cu lipsa de voință sau cu nivelul de cunoștințe despre nutriție. El se bazează pe un mecanism firesc: creierul folosește indicii rapide pentru a lua decizii atunci când avem multe opțiuni. Într-un supermarket, unde rafturile sunt pline de produse similare, un singur mesaj pozitiv poate influența impresia generală despre un aliment. Dacă ambalajul promite beneficii pentru sănătate, este posibil să acordăm mai puțină atenție celorlalte informații. O analiză sistematică și o meta-analiză publicate în revista International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity au arătat că mențiunile legate de sănătate de pe ambalaje pot influența semnificativ alegerile alimentare. Efectul se poate extinde și asupra cantității consumate. Într-un studiu de mici dimensiuni publicat în revista Appetite, participanții au mâncat cu aproximativ 35% mai mulți biscuiți atunci când aceștia au fost prezentați drept sănătoși, comparativ cu situația în care aceiași biscuiți au fost descriși ca un răsfăț alimentar. Studiul nu demonstrează că toată lumea reacționează la fel, iar rezultatele trebuie interpretate ținând cont de dimensiunea și condițiile experimentului. Ele sugerează însă că percepția unui aliment ca fiind sănătos ne poate face să fim mai puțin atenți la porții. Cum să citești corect etichetele alimentelor Nu este nevoie să renunți la produsele ambalate sau la gustările preferate. Câteva obiceiuri simple te pot ajuta să înțelegi mai bine ce cumperi. Întoarce ambalajul și verifică valorile nutriționale Partea din față a ambalajului este concepută pentru a atrage atenția. Informațiile nutriționale și lista ingredientelor, aflate de obicei pe spate sau pe lateral, îți oferă o imagine mai clară asupra produsului. Verifică în special cantitatea de zaharuri, sare, grăsimi saturate, fibre și proteine. Compară produse din aceeași categorie, folosind aceleași cantități de referință. Fii atent la % din valoarea zilnică de referință Pe etichetele americane, FDA recomandă o regulă orientativă: un procent de cel mult 5% din valoarea zilnică de referință indică un aport scăzut, iar unul de cel puțin 20% indică un aport ridicat pentru nutrientul respectiv. Această regulă poate fi utilă pentru a compara produsele, dar trebuie interpretată în funcție de nutrient. Un procent mai mare poate fi de dorit pentru fibre, calciu sau potasiu, în timp ce pentru sodiu și grăsimi saturate este, în general, preferabil un procent mai mic. Valorile de referință diferă în funcție de sistemul de etichetare și de recomandările aplicabile, așa că este important să verifici unitățile și porțiile indicate pe ambalaj. Verifică zahărul adăugat Zahărul adăugat este evidențiat separat pe etichetele nutriționale din Statele Unite. Această informație este utilă mai ales în cazul granolei, iaurturilor aromatizate, batoanelor pentru gustări și altor produse promovate drept naturale. Asociația Americană a Inimii recomandă, în general, limitarea zahărului adăugat la cel mult 25 de grame pe zi pentru femei și 36 de grame pentru bărbați. Acestea sunt recomandări americane orientative, nu limite universale aplicabile identic tuturor persoanelor. Specialiștii recomandă să citești eticheta nutrițională și lista ingredientelor înainte de a lua o decizie. Foto: pexels.com Nu ignora cantitatea de sare Unele supe, gustări și mâncăruri congelate pot avea un conținut ridicat de sodiu, chiar dacă ambalajul sugerează că sunt alegeri sănătoase. Verifică atât cantitatea de sare sau sodiu per porție, cât și numărul de porții din ambalaj. Dacă mănânci întreaga pungă, deși valorile sunt calculate pentru jumătate, aportul real va fi mai mare decât cel indicat pentru o singură porție. Uită-te la mărimea porției Un produs poate părea potrivit din punct de vedere nutrițional până când observi că ambalajul conține două sau trei porții. Compară cantitatea indicată pe etichetă cu cea pe care o consumi în mod obișnuit. Astfel, poți estima mai corect aportul de calorii, zahăr, sare și grăsimi. Citește primele ingrediente de pe listă Ingredientele sunt enumerate, în general, în ordinea descrescătoare a cantității folosite la fabricarea produsului. Dacă zahărul sau făina rafinată se află printre primele ingrediente, acest lucru îți oferă o informație importantă despre compoziție. Nu te baza doar pe promisiunile de pe ambalaj. Lista ingredientelor și tabelul nutrițional trebuie analizate împreună. Pune-ți o întrebare înainte să cumperi Un truc simplu este să te întrebi: „Aș alege acest produs și dacă nu ar avea această mențiune pe ambalaj?” Întrebarea te poate ajuta să separi preferințele reale de impresia creată de mesajele publicitare și să alegi în funcție de compoziție, gust, preț și nevoile tale. Un produs „natural” nu este automat sănătos Mențiuni precum „organic”, „cu puține grăsimi” sau „fără gluten” pot oferi informații utile, dar nu spun întreaga poveste despre valoarea nutritivă a unui aliment. Nu trebuie să eviți toate produsele ambalate și nici să presupui că fiecare mesaj de pe etichetă este înșelător. Important este să înțelegi ce înseamnă fiecare mențiune și ce informații nu îți oferă. Câteva secunde în plus pentru a verifica ingredientele, zahărul adăugat, sarea, grăsimile saturate și dimensiunea porției te pot ajuta să faci alegeri care corespund cu adevărat obiectivelor tale de sănătate, nu doar promisiunilor de pe ambalaj. Distribuie articolul pe: