De ce nu ne amintim aproape nimic din primii ani de viață? Un nou studiu ar putea explica misterul uitării din copilărie

Un studiu realizat pe șoareci schimbă modul în care oamenii de știință înțeleg formarea memoriei. Cercetătorii au descoperit că centrul memoriei din creier nu pornește ca o „foaie albă”, ci este inițial supraconectat, iar această rețea este apoi rafinată pe măsură ce creștem. Descoperirea ar putea explica de ce majoritatea oamenilor nu își amintesc aproape nimic din primii ani de viață.

Unul dintre cele mai vechi mistere ale neuroștiinței este motivul pentru care oamenii nu își pot aminti evenimentele din copilăria foarte timpurie. Acum, un nou studiu publicat în revista Nature Communications, realizat pe șoareci, oferă o posibilă explicație.

Cercetătorii au analizat hipocampul, regiunea creierului responsabilă de formarea și stocarea amintirilor, și au descoperit că acesta este deja „pregătit” încă de la începutul vieții, însă funcționează foarte diferit față de creierul unui adult.

Creierul nu pornește de la zero, ci cu o rețea aglomerată

Mult timp au existat două teorii principale despre dezvoltarea memoriei: fie creierul se naște ca o „foaie albă”, construindu-și conexiunile prin experiență, fie are deja o rețea neuronală prestabilită. Noul studiu susține a doua ipoteză, dar adaugă o nuanță importantă.

Oamenii de știință au analizat țesut cerebral de la șoareci nou-născuți, adolescenți și adulți, concentrându-se asupra regiunii CA3 din hipocamp, esențială pentru stocarea și recuperarea amintirilor.

Rezultatele au arătat că, imediat după naștere, neuronii sunt conectați într-o rețea foarte densă și aparent dezordonată. Pe măsură ce creierul se dezvoltă, multe dintre aceste conexiuni sunt eliminate, iar cele rămase devin mult mai organizate și mai eficiente.

„Am descoperit că sistemul nu pornește ca o foaie albă, ci ca o foaie deja plină, care ulterior este rafinată și simplificată”, a explicat Peter Jonas, cercetător la Institutul de Știință și Tehnologie din Austria și coautor al studiului.

Citește și: Psihiatrii trag un semnal de alarmă: gestul pe care ar fi bine să îl eviți imediat după ce te trezești. Poate influența negativ funcționarea creierului

De ce dispar amintirile din primii ani

Descoperirea oferă și o posibilă explicație pentru fenomenul cunoscut drept amnezia infantilă. Amintirile sunt stocate în rețele de neuroni care se activează împreună. În creierul foarte tânăr însă, aceste rețele sunt prea ușor de activat.

Cercetătorii au observat că, la șoarecii nou-născuți, era suficient un singur semnal pentru ca un neuron să se activeze. La adulți, același neuron are nevoie de mai multe semnale simultane.

Această sensibilitate excesivă face ca experiențe diferite să activeze rețele foarte asemănătoare, ceea ce înseamnă că amintirile nu sunt suficient de bine delimitate. Practic, ele există, dar sunt neclare și se suprapun unele peste altele.

Memoriile există, dar sunt prea puțin precise

Acest fenomen se reflectă și în comportamentul animalelor. De exemplu, șoarecii foarte tineri învață să se teamă de locul unde au primit un șoc electric ușor, însă reacționează la fel și în alte locuri asemănătoare. În schimb, adulții își amintesc cu precizie locația exactă.

Potrivit autorilor studiului, același mecanism ar putea exista și la oameni: în primii ani de viață se formează amintiri, însă ele sunt prea puțin precise pentru a fi păstrate pe termen lung.

Experiențele de după naștere modelează creierul

Pe măsură ce creierul se maturizează, conexiunile inutile sunt eliminate, iar neuronii devin mai selectivi. Astfel, rețelele neuronale ajung să reprezinte experiențe distincte și stabile, ceea ce permite formarea amintirilor clare pe care le putem păstra ani sau chiar zeci de ani.

Specialiștii cred că această rețea neuronală foarte densă dinainte și imediat după naștere este determinată în mare parte genetic, iar experiențele din viața de zi cu zi o modelează ulterior.

Citește și: Infidelitatea și creierul: ce au descoperit oamenii de știință despre diferențele neurologice dintre persoanele monogame și cele non-monogame

De ce nu ne amintim nimic din primii ani de viață?

Experții care nu au participat la cercetare spun că rezultatele sunt în concordanță cu alte studii care arată că memoria devine tot mai precisă odată cu vârsta.

Totuși, autorii subliniază că studiul a fost realizat exclusiv pe șoareci, iar cercetări suplimentare vor fi necesare pentru a confirma dacă același mecanism funcționează identic și în creierul uman.

Dacă rezultatele vor fi confirmate, ele ar putea schimba modul în care oamenii de știință înțeleg dezvoltarea memoriei și ar putea deschide noi direcții de cercetare asupra tulburărilor neurologice și a modului în care creierul învață încă din primele etape ale vieții.