Ce spune un consum ridicat de ceapă despre sănătatea ta. Foto: pexels.com Ceapa este unul dintre cele mai folosite ingrediente în bucătărie, însă un nou studiu sugerează că preferința pentru gustul și mirosul ei ar putea fi asociată cu un risc mai scăzut de a dezvolta anumite boli cronice. Cercetarea, realizată de o echipă internațională de oameni de știință și publicată în revista BMC Medicine, indică faptul că persoanele cărora le place ceapa au șanse mai mici de a dezvolta diabet de tip 2 și hipertensiune arterială. Totuși, cercetătorii subliniază că studiul nu demonstrează că ceapa previne aceste afecțiuni, ci doar evidențiază o asociere care merită investigată în continuare. Ce au descoperit cercetătorii Legătura dintre alimentație și sănătate este bine cunoscută, însă stabilirea unei relații directe între un anumit aliment și apariția unei boli este extrem de dificilă. Numeroși factori – de la stilul de viață și mediul înconjurător până la moștenirea genetică – pot influența rezultatele. În noul studiu, cercetătorii au ales o abordare diferită: au analizat genele responsabile de percepția gustului și a mirosului. „Cercetarea noastră arată că genele implicate în perceperea gustului și mirosului reprezintă instrumente promițătoare pentru studierea legăturii dintre alimentație și boli și pot consolida dovezile privind relația cauză-efect în cercetarea nutrițională”, a explicat Daniel Hwang, epidemiolog genetic la Universitatea din Queensland, Australia. Potrivit acestuia, este nevoie de metode mai precise pentru a înțelege modul în care alimentația influențează boli precum diabetul, afecțiunile cardiovasculare sau cancerul. Citește și: A apărut un nou soi de ceapă roșie, obținut după 14 ani de cercetare! Are o iuțeală redusă și o aromă delicată 160.000 de persoane au fost incluse în analiză Preferința pentru gustul și mirosul ei ar putea fi asociată cu un risc mai scăzut de a dezvolta anumite boli cronice. Foto: pexels.com Oamenii de știință au analizat informațiile genetice și preferințele alimentare ale peste 160.000 de persoane, cu vârste între 37 și 73 de ani, dintr-o amplă bază de date medicală din Marea Britanie. În total, au fost identificate sute de asocieri între 96 de preferințe alimentare și anumite variante genetice. Printre alimentele analizate s-au numărat: ceapa; usturoiul; grepfrutul; hreanul; wasabi; preferința pentru adăugarea de sare în mâncare. După evaluarea a 325 de gene implicate în percepția gustului și mirosului și a 140 de alimente, cercetătorii au observat că una dintre cele mai puternice legături era între preferința pentru ceapă și o variantă a genei OR2T6, responsabilă de percepția mirosului. Descoperirea a fost confirmată și la persoane mai tinere Pentru a verifica rezultatele, echipa a analizat un al doilea set de date, care includea persoane cu vârsta de aproximativ 25 de ani. Rezultatele au confirmat aceeași asociere, sugerând că această variantă genetică poate reprezenta un indicator al preferinței pentru ceapă indiferent de vârstă. Acest aspect este important deoarece genele sunt stabilite încă de la naștere și nu sunt influențate ulterior de schimbările stilului de viață sau de apariția unor boli. De exemplu, o persoană diagnosticată cu diabet își poate modifica alimentația, însă boala nu îi poate modifica structura genetică. Legătura cu diabetul și hipertensiunea Cercetătorii subliniază că studiul nu demonstrează că ceapa previne aceste afecțiuni. Foto: pexels.com După identificarea variantei genetice, cercetătorii au analizat alte baze de date genetice pentru a vedea dacă aceasta este asociată și cu anumite boli. Rezultatul a fost surprinzător: persoanele purtătoare ale variantei genetice asociate preferinței pentru ceapă prezentau un risc mai redus de: diabet zaharat de tip 2; hipertensiune arterială. Citește și: Oamenii de știință dezvăluie secretul pentru a găti ceapa de două ori mai repede: îți trebuie un ingredient neobișnuit O metodă nouă de cercetare în nutriție Pentru această analiză, cercetătorii au utilizat o tehnică numită randomizare mendeliană. Aceasta folosește variante genetice fixe drept indicatori pentru anumite comportamente alimentare, evitând problemele generate de chestionarele privind dieta, care pot fi inexacte sau influențate de schimbările stilului de viață. „Studiile bazate pe randomizarea mendeliană au început deja să clarifice efectele consumului de cafea, alcool sau lapte asupra sănătății”, spune Daniel Hwang. Totuși, identificarea unor markeri genetici care să reflecte cu adevărat preferințele alimentare rămâne dificilă. Cercetătorii consideră că genele implicate în percepția gustului și mirosului pot oferi o imagine mai fidelă asupra relației dintre alimentație și sănătate. Ceapa nu este un aliment „miraculos” Este nevoie de metode mai precise pentru a înțelege modul în care alimentația influențează boli precum diabetul, afecțiunile cardiovasculare sau cancerul. Foto: pexels.com Autorii studiului avertizează că rezultatele nu demonstrează că simplul consum de ceapă reduce riscul de diabet sau hipertensiune. Deocamdată, cercetarea arată doar o asociere statistică, iar aceasta trebuie confirmată în studii mai ample și desfășurate pe populații mai diverse înainte de a putea fi formulate concluzii clinice. Totuși, oamenii de știință consideră că rezultatele merită investigate, inclusiv prin analizarea compușilor bioactivi din ceapă, care ar putea avea un rol benefic asupra sănătății. Ce spune un consum ridicat de ceapă Dincolo de cazul particular al cepei, cercetătorii consideră că adevărata valoare a studiului constă în metoda utilizată. Faptul că doar un singur aliment a prezentat o asociere genetică puternică sugerează că analiza este suficient de riguroasă pentru a evidenția doar conexiunile autentice. Potrivit estimărilor, alimentația nesănătoasă este responsabilă de aproximativ 11 milioane de decese premature în fiecare an la nivel mondial, ceea ce subliniază importanța unor cercetări capabile să explice mai bine modul în care dieta influențează sănătatea. „Stabilirea faptului că un anumit aliment provoacă sau este asociat cu o boală reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale epidemiologiei nutriționale”, a concluzionat Daniel Hwang. „Am dezvoltat un cadru de cercetare bazat pe genele gustului și mirosului, care îi poate ajuta pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine modul în care alimentația contribuie la apariția bolilor cronice.” Distribuie articolul pe: