Rezistența la insulină explicată de un specialist. De ce apare, ce simptome poate avea, ce analize sunt necesare și dacă poate fi reversibilă. Sursa foto: Stock Budget / Profimedia Rezistența la insulină este asociată adesea cu greutatea corporală și reprezintă un subiect tot mai des abordat de specialiști și creatori de conținut din mediul online. Există însă multe lucruri neînțelese: de unde vine, cum poate fi diagnosticată, dar și cum o putem identifica, uneori, înainte de a ajunge la medic. Despre toate acestea am stat de vorbă cu Ana-Maria Ioniță, tehnician nutriționist și terapeut în terapii complementare. Ce este rezistența la insulină și ce se întâmplă în organism atunci când apare Insulina este hormonul care ajută glucoza din sânge să pătrundă în celule, acolo unde poate fi folosită drept sursă de energie. Atunci când celulele nu mai răspund eficient la acțiunea insulinei, organismul încearcă să compenseze această situație, uneori chiar fără să-și seama că există o dereglare metabolică. Iar cauzele nu sunt mereu aceleași, deși alimentația este foarte importantă. „Cand ai rezistența la insulină, celulele organismului nu mai răspund la fel de eficient la insulină, hormonul care ajută glucoza să intre în celule și să fie folosită ca sursă de energie. Ca răspuns, pancreasul produce din ce în ce mai multă insulină pentru a menține glicemia în limite normale. Nu există o singură cauză. De cele mai multe ori, este rezultatul unei combinații de factori: alimentația dezechilibrată, sedentarismul, excesul de țesut adipos, în special în zona abdominală, stresul cronic, somnul insuficient și predispoziția genetică. Cu alte cuvinte, genetica poate crește riscul, însă stilul de viață este cel care influențează în cea mai mare măsură dacă această predispoziție se va manifesta”, a explicat Ana-Maria Ioniță. Unul dintre motivele pentru care rezistența la insulină poate trece neobservată mult timp este că simptomele sale pot fi ușor justificate. Pofta de dulce, senzația de foame apărută la scurt timp după ce ai mâncat, oboseala pot fi puse pe seama unei perioade mai stresante sau aglomerate. „Rezistența la insulină poate evolua mult timp fără simptome evidente. Totuși, există câteva semnale pe care mulți le pun pe seama oboselii sau a unui stil de viață aglomerat. Printre cele mai frecvente se numără pofta intensă de dulce sau de carbohidrați, senzația de foame la scurt timp după masă, oboseala accentuată după ce mâncăm, dificultatea de a slăbi în ciuda eforturilor, acumularea kilogramelor în jurul taliei și fluctuațiile de energie pe parcursul zilei. Unele persoane pot observa și modificări ale pielii, precum pete mai închise la culoare în zona gâtului sau a axilelor, cunoscute sub numele de acanthosis nigricans. Aceste simptome nu confirmă singure diagnosticul, dar reprezintă un motiv bun pentru o evaluare medicală”, a subliniat specialista. Citește și: Metabolismul „lent” nu este mereu explicația. Diana Nedescu, nutriționist și fostă campioană la fitness, spune de ce apar blocajele în slăbire și cum pot fi ele remediate: „Știu cum e să simți că faci totul ‘bine’ și corpul nu răspunde”. EXCLUSIV Legătura dintre rezistența la insulină și creșterea în greutate Deși greutatea corporală și rezistența la insulină sunt adesea discutate împreună, relația dintre ele nu este atât de simplă. Excesul de țesut adipos poate favoriza apariția rezistenței la insulină. În același timp, însă, modificările hormonale și metabolice pot face procesul de slăbire mai dificil. Totodată, anumite categorii de persoane sunt mai predispuse să dezvolte această dereglare. „Sunt mai predispuse persoanele cu exces ponderal sau obezitate, cele care au antecedente familiale de diabet zaharat de tip 2, femeile cu sindromul ovarelor polichistice sau cu diabet gestațional în antecedente, precum și persoanele sedentare. Legătura cu greutatea este una complexă și funcționează în ambele sensuri. Excesul de grăsime corporală, în special cea abdominală, favorizează apariția rezistenței la insulină. În același timp, nivelurile crescute de insulină pot stimula depozitarea grăsimii și pot face procesul de slăbire mai dificil. Asta nu înseamnă că este imposibil să slăbești, ci că este nevoie de o strategie adaptată și de răbdare”, a menționat Ana-Maria Ioniță. Ce analize pot arăta dacă există rezistență la insulină Faptul că recunoști anumite simptome nu este suficient pentru diagnostic. Pentru evaluare sunt, de fapt, necesare mai multe analize și informații. „Nu există o singură analiză care să stabilească diagnosticul. Medicul va interpreta rezultatele în funcție de contextul fiecărei persoane. În general, sunt utile glicemia à jeun, insulina à jeun și calculul indicelui HOMA-IR, care poate oferi informații despre sensibilitatea la insulină. De asemenea, hemoglobina glicată (HbA1c), testul de toleranță la glucoză, profilul lipidic și uneori evaluarea funcției hepatice completează investigațiile. Rezultatele trebuie întotdeauna interpretate împreună cu istoricul medical și examenul clinic”, a spus nutriționista. Ce se poate întâmpla dacă rezistența la insulină este ignorată Rezistența la insulină poate fi doar prima etapă din apariția unor probleme metabolice mai serioase. Dacă este ignorată și nu sunt luate măsuri la timp, poate fi urmată chiar de diabet sau poate afecta sănătatea cardiovasculară. „Lăsată netratată, rezistența la insulină poate evolua către prediabet și, ulterior, diabet zaharat de tip 2. De asemenea, crește riscul de boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, ficat gras non-alcoolic și poate contribui la apariția unor dezechilibre hormonale, cum este sindromul ovarelor polichistice. Vestea bună este că această evoluție nu este inevitabilă. Cu cât problema este identificată mai devreme și sunt făcute schimbări în stilul de viață, cu atât șansele de prevenție sunt mai mari”, a menționat Ana-Maria Ioniță. Cum poate fi ținută sub control rezistența la insulină Dacă analizele au confirmat că te confrunți cu rezistența la insulină, nu înseamnă automat că va trebui să urmezi toată viața un tratament medicamentos. Stilul de viață poate deveni una dintre cele mai importante componente ale strategiei de îmbunătățire a sensibilității la insulină. „În foarte multe cazuri, schimbările de stil de viață reprezintă primul și cel mai important pas. O alimentație echilibrată, adaptată nevoilor fiecărei persoane, activitatea fizică regulată, un somn de calitate și gestionarea stresului pot îmbunătăți semnificativ sensibilitatea la insulină. Tratamentul medicamentos nu este necesar pentru toată lumea. El este recomandat de medic în funcție de analize, simptome și de eventualele afecțiuni asociate. De aceea, abordarea trebuie să fie întotdeauna personalizată”, a subliniat specialista. Mai mult decât atât, în anumite cazuri, când modificările sunt observate devreme, iar măsurile potrivite sunt luate la timp, rezistența la insulină poate fi ținută sub control și chiar reversibilă în anumite cazuri. „În multe situații, mai ales atunci când este descoperită din timp, rezistența la insulină poate fi ameliorată semnificativ și chiar reversibilă. Organismul răspunde foarte bine la schimbările susținute în stilul de viață, iar rezultatele apar treptat. Este important de înțeles că nu vorbim despre o dietă urmată câteva săptămâni, ci despre obiceiuri sănătoase care pot fi menținute pe termen lung”, a concluzionat Ana-Maria Ioniță. Citește și: Alimentul pe care nu ar trebui să-l mănânci niciodată dimineața, pe stomacul gol. Îți va da glicemia peste cap Distribuie articolul pe: