Ce provoacă, de fapt, migrenele. Foto: pexels.com Cercetătorii încep să înțeleagă mai bine ce declanșează migrenele, iar noile descoperiri schimbă radical modul în care privim această afecțiune. Unele lucruri considerate mult timp factori declanșatori ar putea fi, de fapt, simptome timpurii ale unei crize. Peste 1,2 miliarde de oameni din întreaga lume cunosc această experiență sub o formă sau alta. Migrena este a doua cea mai frecventă cauză de dizabilitate la nivel mondial. Cu toate acestea, în ciuda impactului uriaș asupra vieții de zi cu zi, boala rămâne una dintre cele mai puțin înțelese afecțiuni neurologice. De ce este atât de greu de studiat migrena Timp de secole, migrena a fost privită superficial. În secolele XVIII și XIX, era adesea catalogată drept o problemă specifică femeilor sensibile, inteligente și sofisticate. Deși aproximativ trei sferturi dintre pacienții cu migrenă sunt femei, această stigmatizare istorică a încetinit cercetarea și a redus finanțarea dedicată studiului bolii. „Mult timp, oamenii au considerat-o o manifestare a isteriei”, explică Teshamae Monteith. Astăzi, impactul migrenei este uriaș atât la nivel individual, cât și economic. Persoanele afectate lipsesc mai frecvent de la serviciu, își pierd locurile de muncă mai des și se pensionează mai devreme. Migrena, mai mult decât o durere de cap Simptomele diferă considerabil de la o persoană la alta, potrivit BBC. Pentru multe femei, crizele sunt asociate cu ciclul menstrual. Durerea apare de regulă pe o singură parte a capului și se agravează la mișcare. Alți pacienți experimentează: greață și vărsături; amețeli severe; dureri abdominale; sensibilitate extremă la lumină; sensibilitate la zgomote; oboseală accentuată; pofte alimentare neobișnuite; căscat excesiv; tulburări vizuale cunoscute sub numele de aură. Aproximativ 25% dintre pacienți văd lumini strălucitoare, forme zigzagate sau pete luminoase înaintea debutului durerii. „Atacul migrenos este extrem de complex. Nu este doar durere. Este un întreg lanț de evenimente care începe cu mult înainte să apară cefaleea”, spune Gregory Dussor. Factorii declanșatori ar putea fi simptome timpurii Aproximativ trei sferturi dintre pacienții cu migrenă sunt femei. Foto: pexels.com Una dintre cele mai surprinzătoare descoperiri recente este că mulți dintre așa-numiții factori declanșatori ar putea să nu fie declanșatori deloc. De exemplu, numeroși pacienți spun că ciocolata, brânzeturile maturate sau vinul alb le provoacă migrene. Însă cercetătorii cred acum că pofta pentru aceste alimente ar putea apărea după ce atacul a început deja, într-o fază foarte timpurie. Cu alte cuvinte, pacientul caută inconștient anumite alimente deoarece migrena este deja în desfășurare, iar consumul lor este confundat ulterior cu factorul declanșator. Același lucru ar putea explica și sensibilitatea la mirosuri. „Poate că nu parfumul provoacă migrena. Poate că în faza de avertizare a atacului devii pur și simplu mult mai sensibil la mirosuri”, explică Peter Goadsby. Scanările cerebrale au arătat că persoanele care consideră lumina un factor declanșator prezintă o activitate crescută în zona cerebrală responsabilă de procesarea informațiilor vizuale chiar înainte de apariția migrenei. Migrena, puternic influențată de genetică Studiile realizate pe gemeni arată că moștenirea genetică joacă un rol major. Dacă părinții sau bunicii au suferit de migrene, probabilitatea de a dezvolta această afecțiune este semnificativ mai mare. Potrivit geneticianului Dale Nyholt, între 30% și 60% din riscul de apariție a migrenei este determinat genetic. Într-un studiu amplu realizat în 2022, cercetătorii au analizat ADN-ul a peste 100.000 de persoane cu migrenă și l-au comparat cu cel al altor 770.000 de persoane fără această afecțiune. Rezultatul: au fost identificate 123 de variații genetice asociate cu riscul crescut de migrenă. Experții suspectează însă că numărul real al genelor implicate ar putea fi de ordinul miilor. Vasele de sânge nu sunt principalul vinovat Mult timp s-a crezut că migrena este provocată de dilatarea vaselor de sânge din creier. Teoria părea logică, deoarece multe migrene au un caracter pulsatil. Totuși, cercetările moderne au demonstrat că lucrurile sunt mult mai complicate. „Nu poate fi atât de simplu precum ideea că un vas de sânge se dilată și provoacă migrena”, spune Dussor. Vasele de sânge sunt implicate în proces, însă probabil nu reprezintă cauza principală. Unda electrică misterioasă care traversează creierul În ciuda impactului uriaș asupra vieții de zi cu zi, boala rămâne una dintre cele mai puțin înțelese afecțiuni neurologice. Foto: pexels.com Una dintre teoriile dominante în prezent este existența unui fenomen numit „depresie corticală propagată”. Aceasta reprezintă o undă anormală de activitate electrică ce se deplasează lent prin cortexul cerebral. Fenomenul determină reducerea activității neuronale și eliberarea unor molecule inflamatorii care activează nervii responsabili de durere. În 2025, cercetătorii au reușit pentru prima dată să observe această undă în timp real, monitorizând creierul unei paciente de 32 de ani cu ajutorul a 95 de electrozi implantați temporar. Unda a pornit din cortexul vizual și s-a propagat prin creier timp de aproximativ 80 de minute. Această descoperire ar putea explica apariția aurei vizuale și a sensibilității la lumină. O zonă profundă a creierului ar putea declanșa atacul Alte cercetări sugerează că o regiune cerebrală numită hipotalamus devine neobișnuit de activă cu până la 24 de ore înainte de apariția migrenei. Hipotalamusul controlează: somnul; foamea; stresul; temperatura corpului; ritmurile biologice. Nu este întâmplător că lipsa somnului și stresul sunt printre cei mai frecvenți factori asociați cu migrena. Membranele care învelesc creierul, cheia misterului? Durerea migrenei nu provine direct din țesutul cerebral. Creierul este învelit de trei membrane protectoare numite meningele. Acestea conțin numeroase celule imunitare și fibre nervoase sensibile la inflamație. Unii cercetători cred că reacțiile exagerate ale acestor celule imunitare ar putea declanșa atacurile migrenoase. Teoria ar explica și legătura observată între migrene și alergii sezoniere, febra fânului sau rinita alergică. Citește și: Un medicament reduce la jumătate numărul zilelor cu migrenă, într-un studiu preliminar Molecula care a revoluționat tratamentul migrenei Vasele de sânge sunt implicate în proces, însă probabil nu reprezintă cauza principală. Foto: pexels.com Una dintre cele mai importante descoperiri recente este identificarea unei molecule numite CGRP (peptidă asociată genei calcitoninei). Cercetătorii au observat că nivelurile acestei substanțe cresc semnificativ în timpul atacurilor de migrenă. Mai mult, persoanele care suferă frecvent de migrene au niveluri mai ridicate de CGRP chiar și între crize. Descoperirea a dus la dezvoltarea unei noi generații de medicamente care blochează această moleculă. Rezultatele sunt impresionante. Într-un studiu publicat în 2025, care a inclus peste 570 de pacienți tratați timp de un an cu medicamente anti-CGRP: 70% au avut o reducere de cel puțin 75% a frecvenței migrenelor; aproximativ 23% nu au mai avut deloc atacuri de migrenă. Migrena rămâne un puzzle complex Chiar și cu aceste progrese, specialiștii sunt convinși că nu există o singură cauză universală. „Probabil există mai multe căi care duc la migrenă. Fiecare persoană are propriul amestec de factori biologici și de mediu”, explică Amynah Pradhan. Cu alte cuvinte, migrena nu este doar o durere de cap, ci o afecțiune neurologică complexă care implică gene, sistemul nervos, vasele de sânge, sistemul imunitar și chimia creierului. Iar după decenii de mistere, cercetătorii cred că abia acum încep să zgârie suprafața înțelegerii acestei boli care afectează peste un miliard de oameni din întreaga lume. Citește și: De ce migrena te face să poftești la suc și cartofi prăjiți Distribuie articolul pe: