njecțiile pentru slăbit și sănătatea inimii. Ce trebuie să știm despre Ozempic și Mounjaro. Sursa foto: Ales Utouka / Alamy / Profimedia În ultimii ani, auzim tot mai des, la televizor, pe rețelele sociale sau pe forumuri, despre „injecțiile minune pentru slăbit”. Mounjaro și Ozempic sunt printre cele mai cunoscute medicamente despre care se vorbește în contextul scăderii în greutate, în timp ce retatrutida, aflată încă în cercetare, atrage la rândul ei atenția. Pentru multe persoane, aceste tratamente reprezintă o speranță în lupta cu kilogramele în plus. Dincolo de scăderea în greutate, însă, ele pot influența și sănătatea cardiovasculară. Studiile au evidențiat inclusiv beneficii importante, dar efectele nu sunt identice pentru toate substanțele, iar promisiunile din mediul online trebuie privite cu prudență. O scădere în greutate nu înseamnă automat că organismul este mai sănătos. Ce se întâmplă cu tensiunea arterială și pulsul, care sunt riscurile administrării fără supraveghere medicală și ce evaluări sunt necesare înainte de începerea tratamentului? La toate aceste întrebări a răspuns, pentru caloria.ro, Dr. Anca Tâu, medic primar cardiologie. Citește și: Mounjaro, Ozempic sau tratamente „minune” pentru slăbit: ce efect au, de fapt, asupra organismului. Nicky Matei, antrenor personal, explică de ce nu trebuie privite drept „calea ușoară”: „Substanțele active din acestea nu ajută pe termen lung” EXCLUSIV Cum influențează injecțiile pentru slăbit sănătatea inimii Andreea Manole (caloria.ro): În ultimii ani, medicamente precum semaglutida și tirzepatida au devenit tot mai cunoscute pentru efectele lor asupra greutății. Din perspectiva cardiologiei, ce se schimbă în organism atunci când o persoană urmează un astfel de tratament și cum este influențată sănătatea inimii? Dr. Anca Tâu, medic primar cardiologie: Aceste tratamente au pornit din diabetologie. Au fost dezvoltate pentru controlul glicemiei, folosind mecanismele prin care hormonii intestinali reglează foamea și sațietatea. Scăderea importantă în greutate a deschis apoi discuția despre beneficiile pentru inimă. Semaglutida și tirzepatida reduc pofta de mâncare și excesul de grăsime, inclusiv din jurul organelor. Se pot îmbunătăți glicemia, tensiunea arterială și grăsimile din sânge. Toate acestea contează pentru sănătatea cardiovasculară. Numai că inima nu se declară mulțumită doar fiindcă arată cântarul mai puțin. Ne interesează dacă omul respiră mai ușor, se mișcă mai bine și are un risc mai mic de complicații. Pentru semaglutidă avem dovezi privind reducerea infarctului și accidentului vascular cerebral la anumiți pacienți, iar pentru tirzepatidă, beneficii în insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție păstrată, asociată obezității. De aceea, alegerea tratamentului pornește de la problemele pacientului, nu de la popularitatea injecției. Dr. Anca Tâu.Sursa foto: Facebook Influențează medicamentele tensiunea arterială și pulsul? Andreea Manole (caloria.ro): Unele dintre aceste medicamente sunt asociate cu scăderea tensiunii arteriale și cu reducerea riscului cardiovascular, dar pot influența și frecvența cardiacă. Cum apar aceste efecte și când poate deveni îngrijorătoare o creștere a pulsului? Dr. Anca Tâu, medic primar cardiologie: Tensiunea poate scădea pe măsură ce se reduce excesul de grăsime și se îmbunătățește metabolismul. În același timp, semaglutida și tirzepatida pot crește ușor pulsul, prin efectele asupra mecanismelor care reglează ritmul inimii. Nu este o contradicție: tensiunea și pulsul nu merg obligatoriu în aceeași direcție. O creștere de câteva bătăi pe minut nu înseamnă automat un pericol și nu anulează beneficiile tratamentului. Dar nici nu punem orice palpitație la rubrica „așa face injecția” și închidem discuția. Dacă pulsul rămâne crescut în repaus, este mult peste valorile obișnuite sau devine neregulat, trebuie discutat cu medicul. Uneori contribuie și deshidratarea provocată de vărsături ori diaree. Dacă apar durere în piept, lipsă de aer sau leșin, este necesară evaluarea urgentă. Nu toate medicamentele au aceleași efecte Andreea Manole (caloria.ro): Putem pune semaglutida, tirzepatida și retatrutida în aceeași categorie atunci când vorbim despre protecția inimii? Ce știm până acum despre efectele lor cardiovasculare și de ce este important să facem diferența între rezultatele demonstrate și cele încă cercetate? Dr. Anca Tâu, medic primar cardiologie: Nu le-aș pune semnul egal. Faptul că toate reduc greutatea nu înseamnă că protejează inima în același fel. Semaglutida are dovezi clare că reduce riscul de infarct, accident vascular cerebral și deces cardiovascular la anumite categorii de pacienți. Inclusiv la persoane cu exces ponderal și boală cardiovasculară deja cunoscută, fără diabet. Pentru tirzepatidă avem rezultate importante la pacienții cu obezitate și insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată: mai puține agravări ale bolii și o stare de sănătate mai bună. La pacienții cu diabet și boală cardiovasculară, a demonstrat că nu este inferioară dulaglutidei, un tratament cu beneficii cardiovasculare cunoscute. Nu a demonstrat însă că o depășește în prevenirea infarctului, AVC-ului și decesului cardiovascular. Retatrutida este încă experimentală. Scăderea în greutate este impresionantă, dar protecția cardiovasculară rămâne de demonstrat. E firesc să ne entuziasmăm. Doar că entuziasmul ajunge de obicei înaintea rezultatelor. Ca medic, trebuie să spun limpede unde avem dovezi și unde avem, deocamdată, speranțe. De ce kilogramele pierdute nu înseamnă automat un organism sănătos Andreea Manole (caloria.ro): Într-o postare în mediul online ați atras atenția asupra diferenței dintre pierderea kilogramelor și îmbunătățirea reală a sănătății. Cum ne dăm seama dacă un medicament pentru slăbit aduce beneficii cardiovasculare, dincolo de scăderea în greutate? Dr. Anca Tâu, medic primar cardiologie: Mă interesează ce se întâmplă cu omul, nu doar cu greutatea lui. Are tensiunea mai bine controlată? Glicemia și grăsimile din sânge s-au îmbunătățit? Poate merge mai mult, urca scările mai ușor? Și-a păstrat forța? Contează și ce pierde. O parte din kilogramele date jos poate fi masa musculară, de aceea alimentația și mișcarea trebuie să însoțească tratamentul. Dacă slăbește, dar se simte tot mai slăbit, nu putem considera că totul merge bine. Pentru a spune însă că medicamentul reduce riscul cardiovascular, ne uităm la studii: au fost mai puține infarcte, accidente vasculare cerebrale sau agravări ale insuficienței cardiace? Aceste rezultate susțin beneficiul medical. Fotografia de „înainte și după” nu ne poate spune asta. Ce riscuri există dacă tratamentele sunt luate fără recomandarea medicului Andreea Manole (caloria.ro): Ce riscuri există atunci când aceste tratamente sunt folosite fără recomandarea și supravegherea unui medic? Cine ar trebui să fie deosebit de atent înainte de a începe un astfel de tratament, mai ales dacă are deja probleme cardiovasculare? Dr. Anca Tâu, medic primar cardiologie: „A luat o prietenă și a slăbit”. Așa încep uneori tratamente care ar fi trebuit să înceapă cu un consult. Prietena poate avea aceeași greutate, dar altă tensiune, alți rinichi și cu totul altă schemă de medicamente. Riscurile sunt concrete. O doză crescută prea repede poate provoca vărsături și diaree, cu deshidratare și afectarea rinichilor. La cei care iau insulină sau anumite medicamente pentru diabet, poate scădea prea mult glicemia. Iar durerea abdominală puternică și persistentă trebuie evaluată, nu pusă automat pe seama tratamentului și suportată în tăcere. Aș fi deosebit de atentă la pacienții cu insuficiență cardiacă, boală renală, tensiune deja mică sau care iau diuretice. Dacă mănâncă și beau mai puțin, iar pe deasupra varsă, echilibrul lor se poate schimba repede. Pe măsură ce slăbesc, uneori trebuie ajustate și medicamentele pentru tensiune. De către medic, nu după cum se simt într-o dimineață. Contează și antecedentele de pancreatită, problemele digestive severe sau retinopatia diabetică. Toate acestea trebuie discutate înainte de prima doză. Faptul că un pacient are o boală de inimă nu înseamnă automat că nu poate primi un asemenea tratament. Înseamnă că trebuie să știm exact ce boală are, cât de stabilă este și ce mai ia. Supravegherea nu se termină când am scris rețeta. Ce analize sunt necesare înainte de tratament și ce simptome nu trebuie ignorate Andreea Manole (caloria.ro): Pentru cineva care ia în calcul un astfel de tratament, ce evaluări ar trebui făcute înainte de începere și ce trebuie urmărit pe parcurs? Ce simptome ar trebui să îl determine să contacteze medicul fără să aștepte următorul control? Dr. Anca Tâu, medic primar cardiologie: La prima consultație, nu mă uit doar la greutate. Vreau să știu ce boli are pacientul, ce medicamente ia, cum mănâncă și ce experiențe a avut cu încercările de a slăbi. Discutăm și despre o eventuală sarcină sau planurile de sarcină. Măsurăm greutatea, circumferința taliei, tensiunea și pulsul. În funcție de istoricul medical, verificăm glicemia sau hemoglobina glicată, colesterolul, funcția rinichilor și a ficatului. Investigațiile cardiologice se aleg după simptome și antecedente. Nu toată lumea are nevoie de ecografie cardiacă doar pentru că începe un tratament pentru slăbit. La controale, mă interesează câte kilograme a pierdut, dar și cum le-a pierdut. Poate mânca? Poate bea suficiente lichide? Are amețeli? Mai are energie pentru activitățile obișnuite? Urmărim tensiunea, pulsul și, după caz, glicemia și analizele. Uneori trebuie ajustate medicamentele pentru tensiune sau diabet. De aceea, pacientul trebuie să ne spună ce se întâmplă între două consultații, mai ales după creșterea dozei. Durerea abdominală puternică, persistentă, vărsăturile repetate, imposibilitatea de a păstra lichidele sau scăderea cantității de urină nu trebuie lăsate până la următoarea programare. Dacă apar durere în piept, lipsă severă de aer sau pierderea cunoștinței, este nevoie de ajutor medical de urgență, inclusiv 112. Nu presupunem că sunt de la injecție. Eu prefer ca pacientul să mă contacteze pentru un simptom care se dovedește minor decât să-l suporte zile întregi, convins că așa trebuie să fie ca să slăbească. Citește și: Obezitatea este o boală, nu o problemă de voință. De ce ne îngrășăm la loc după ce slăbim și de ce menținerea greutății este atât de dificilă. Dr. Maria Oancea, medic specialist în nutriție și boli metabolice: „Alimentația și mișcarea contează, dar ele acționează pe un teren care diferă” EXCLUSIV Distribuie articolul pe: