Ce efecte are căldura extremă asupra creierului uman, potrivit specialiștilor

Pe măsură ce valurile de căldură devin tot mai frecvente și mai intense din cauza schimbărilor climatice, oamenii de știință încearcă să înțeleagă cum afectează temperaturile extreme funcționarea creierului. Cercetările arată că impactul poate fi mult mai profund decât s-a crezut până acum.

Când Jake avea doar cinci luni, a suferit prima sa criză tonico-clonică. Corpul micuțului s-a încordat, apoi a început să se zguduie violent. Afară era o zi toridă, iar copilul se supraîncălzise.

„A fost extrem de cald și am asistat la ceea ce credeam că va fi cel mai înfricoșător lucru pe care îl vom vedea vreodată”, își amintește mama lui, Stephanie Smith. „Din păcate, nu a fost așa.”

Convulsii din cauza căldurii

În anii următori, crizele au devenit tot mai frecvente în perioadele caniculare. Odată cu venirea zilelor fierbinți și umede de vară, familia încerca toate metodele posibile de răcorire pentru a preveni apariția convulsiilor.

La vârsta de 18 luni, după efectuarea unor teste genetice, Jake a fost diagnosticat cu sindromul Dravet, o afecțiune neurologică rară care include o formă severă de epilepsie și afectează aproximativ un copil din 15.000. Boala este adesea asociată cu dizabilități intelectuale, autism, ADHD, dificultăți de vorbire, mobilitate, alimentație și somn. Temperaturile ridicate și schimbările bruște de temperatură pot declanșa convulsii.

Astăzi, la 13 ani, Jake continuă să sufere numeroase crize provocate de căldură.

„Verile tot mai fierbinți și valurile de caniculă amplifică povara unei afecțiuni deja devastatoare”, spune mama sa.

Bolile neurologice, afectate de temperaturile ridicate

Sindromul Dravet este doar una dintre numeroasele afecțiuni neurologice care se agravează pe fondul temperaturilor crescute, explică profesorul Sanjay Sisodiya, unul dintre pionierii cercetării impactului schimbărilor climatice asupra creierului. Specializat în epilepsie, acesta a observat că numeroase familii ale pacienților săi raportau agravarea simptomelor în timpul valurilor de căldură.

„M-am întrebat: de ce nu ar afecta schimbările climatice și creierul? Până la urmă, multe dintre procesele cerebrale sunt implicate în modul în care organismul gestionează căldura”, spune cercetătorul.

Analizând literatura științifică, Sisodiya a descoperit că numeroase afecțiuni neurologice sunt agravate de temperaturile ridicate și umiditate. Printre acestea se numără:

• epilepsia;
• accidentul vascular cerebral;
• encefalita;
• scleroza multiplă;
• migrenele;
• alte boli neurologice cronice.

Mai mult, efectele schimbărilor climatice asupra sănătății neurologice sunt deja vizibile.

În timpul valului de căldură care a afectat Europa în 2003, aproximativ 7% dintre decesele suplimentare înregistrate au implicat probleme neurologice directe. Procente similare au fost observate și în timpul caniculei din Marea Britanie din 2022.

De ce este creierul vulnerabil la căldură

Creierul uman produce permanent căldură. Deși temperatura sa este, în medie, cu mai puțin de un grad Celsius peste temperatura centrală a corpului, acest organ consumă o cantitate uriașă de energie.

Atunci când gândim, memorăm informații sau reacționăm la mediul înconjurător, creierul generează căldură suplimentară care trebuie eliminată. Sângele circulă printr-o rețea complexă de vase și ajută la răcirea țesutului cerebral. Problema este că neuronii sunt extrem de sensibili la temperatură.

„Nu înțelegem încă pe deplin modul în care toate aceste mecanisme sunt afectate de căldură”, explică Sisodiya. „Putem însă să ne imaginăm situația ca pe un ceas ale cărui componente nu mai funcționează sincron.”

Căldura afectează și oamenii sănătoși

Temperaturile extreme influențează funcționarea creierului tuturor oamenilor, nu doar a celor care suferă de boli neurologice. Numeroase studii au arătat că în perioadele de caniculă:

• capacitatea de luare a deciziilor scade;
• oamenii tind să își asume mai multe riscuri;
• crește iritabilitatea;
• apar mai frecvent simptome depresive;
• agresivitatea poate fi accentuată.

Pentru persoanele cu afecțiuni neurologice, efectele sunt însă mult mai severe.

„Termoreglarea este o funcție a creierului și poate fi afectată atunci când anumite regiuni cerebrale nu funcționează corect”, explică neurologul.

În unele forme de scleroză multiplă, de exemplu, temperatura corporală este reglată defectuos. În plus, anumite medicamente utilizate pentru tratarea bolilor neurologice și psihiatrice, inclusiv schizofrenia, afectează capacitatea organismului de a face față căldurii, crescând riscul de insolație și deces.

Somnul, o altă victimă a valurilor de căldură

Temperaturile ridicate din timpul nopții reprezintă o problemă majoră. Lipsa unui somn odihnitor afectează starea psihică și poate agrava numeroase afecțiuni neurologice.

„Pentru mulți pacienți cu epilepsie, somnul insuficient crește riscul de apariție a convulsiilor”, spune Sisodiya.

De asemenea, cercetările indică faptul că persoanele care suferă de demență sunt internate mai des și au rate mai mari de mortalitate în timpul valurilor de căldură. Pe lângă dificultățile fiziologice de reglare a temperaturii, pacienții cu demență pot uita să se hidrateze, să închidă ferestrele sau să evite expunerea la căldura extremă.

Canicula și accidentele vasculare cerebrale

Temperaturile ridicate sunt asociate și cu o creștere a numărului de accidente vasculare cerebrale. Un studiu care a analizat date din 25 de țări a arătat că, la fiecare 1.000 de decese provocate de accidente vasculare ischemice, cele mai fierbinți zile contribuie la două decese suplimentare.

„Poate părea puțin”, spune Bethan Davies. „Însă dacă luăm în calcul cele aproximativ șapte milioane de decese provocate anual de accidente vasculare cerebrale la nivel mondial, căldura ar putea contribui la peste 10.000 de decese suplimentare în fiecare an.”

Experții avertizează că schimbările climatice vor amplifica acest fenomen, în special în țările cu venituri mici și medii, deja afectate disproporționat de temperaturile extreme.

Efectele asupra dezvoltării copiilor

Consecințele nu se opresc la adulți. Profesorul Jane Hirst explică faptul că există dovezi tot mai numeroase care leagă valurile de căldură de nașterile premature.

O analiză amplă a studiilor disponibile a arătat că perioadele de caniculă sunt asociate cu o creștere cu 26% a riscului de naștere prematură. Copiii născuți înainte de termen au un risc mai mare de întârzieri în dezvoltarea neurologică și de probleme cognitive.

„Totuși, încă nu știm exact cine este cel mai vulnerabil și de ce”, spune cercetătoarea, potrivit BBC.

Citește și: Te doare capul când mănânci înghețată? Ar putea fi un semn moștenit din familie și un indiciu despre sănătatea ta

Risc mare de infecții care afectează creierul

Temperaturile ridicate pot slăbi și bariera naturală care protejează creierul, făcând-o mai permeabilă pentru toxine, bacterii și virusuri. În același timp, încălzirea globală favorizează extinderea zonelor în care trăiesc țânțarii purtători ai unor virusuri periculoase pentru sistemul nervos, precum:

• Zika;
• chikungunya;
• dengue.

„Creșterea temperaturilor și iernile mai blânde fac ca sezonul de reproducere al țânțarilor să înceapă mai devreme și să se încheie mai târziu”, explică Tobias Suter.

Virusul Zika, de exemplu, poate afecta dezvoltarea fetală și poate provoca microcefalie.

Creierul fierbinte, o provocare a viitorului

Cercetătorii încearcă acum să înțeleagă de ce unii oameni sunt mult mai sensibili la căldură decât alții.

„Este posibil ca anumite variante genetice să facă unele persoane mai vulnerabile la efectele schimbărilor climatice”, spune Sisodiya.

Potrivit specialistului, ceea ce observăm astăzi la persoanele cu boli neurologice ar putea deveni relevant și pentru populația generală pe măsură ce temperaturile globale continuă să crească. Încă există numeroase întrebări fără răspuns. Nu este clar dacă cea mai mare influență o are temperatura maximă atinsă, durata valului de căldură sau temperaturile nocturne.

Cert este însă că oamenii de știință consideră identificarea persoanelor vulnerabile drept o prioritate majoră. În contextul în care temperaturile globale continuă să atingă noi recorduri, efectele caniculei asupra creierului devin o problemă de sănătate publică din ce în ce mai importantă.

După cum avertiza António Guterres în 2023: „Era încălzirii globale s-a încheiat. A început era fierberii globale.” Iar pentru creierul uman, provocările abia încep.

Citește și: Viteza cu care mergi poate dezvălui vârsta reală a creierului tău. Ce au descoperit cercetătorii