Ce se întâmplă cu organismul când renunțăm la lactate. De ce laptele vegetal și brânzeturile vegane nu le pot înlocui întotdeauna. Sursa foto: Rimma Bondarenko / Alamy / Profimedia În locul laptelui, iaurtului și brânzeturilor, ajungem uneori să punem în coș variante vegetale. Am auzit din diferite surse ba că lactatele ne-ar balona, ba că alternativele vegetale ar fi mai sănătoase sau mai etice. Astfel, băuturile din soia, ovăz, migdale sau orez au devenit opțiuni obișnuite la micul dejun sau în cafea. Asemănarea cu laptele de vacă nu înseamnă însă neapărat și o valoare nutrițională apropiată. Dr. Oana Marinciu, medic rezident medicină de familie și specialist în nutriție, ne-a explicat de ce înlocuirea lactatelor nu este automat o alegere mai sănătoasă, ce diferențe există între produsele vegetale și cele de origine animală și la ce ar trebui să fim atenți atunci când facem astfel de schimbări. Renunțarea la lactate fără un motiv medical: beneficii sau riscuri? Chiar și în absența unui motiv medical, tot mai mulți oameni scot din alimentație laptele, iaurtul sau brânzeturile și aleg variantele vegetale. Uneori, informațiile întâlnite pe rețelele sociale ne pot face să privim această schimbare ca pe un pas firesc către o alimentație mai sănătoasă, dar nu întotdeauna este adevărat. „Renunțarea la lactate nu e, în sine, nici bună, nici rea, dar contează ce punem în locul lor. Înțeleg de ce mulți fac această alegere: din motive de mediu, etice sau pur și simplu de gust. Laptele, iaurtul și brânza ne dau, foarte comod, calciu pentru oase, proteine și vitamina B12. Dacă le scoatem din farfurie fără să le înlocuim, lipsurile nu se simt imediat. Se adună însă, în timp. Ce nu ar trebui să așteptăm este să slăbim, să ne ‘dezinflamăm’ sau să scăpăm de ‘mucus’ renunțând la lactate. Dacă le tolerăm bine, studiile nu susțin aceste idei. Pe scurt, se poate trăi sănătos și fără lactate. E nevoie doar de puțin mai multă atenție decât pare”, a explicat Dr. Oana Marinciu. Laptele vegetal nu are aceeași valoare nutrițională ca laptele de vacă. Ce diferențe există între soia, ovăz și migdale Printre cele mai populare variante se numără laptele de soia, de ovăz, de migdale sau de orez. Uneori, le alegem în locul laptelui de vacă pentru că au un gust mai bun. Totuși, asemănarea dintre aceste produse se oprește adesea la aspect și la modul în care le folosim, pentru că valorile nutriționale pot fi foarte diferite. „Seamănă la culoare și la folosire, dar mult mai puțin ca nutrienți. O băutură vegetală este, în fond, apă în care s-au măcinat soia, ovăz, migdale sau orez. Băutura de soia e cea mai apropiată de lapte, pentru că are aproape tot atâtea proteine. Cele de ovăz, migdale și orez au foarte puține proteine, iar cele de ovăz și orez sunt mai dulci, chiar fără zahăr adăugat. Cel mai important de știut: calciul și vitaminele D și B12 se găsesc în aceste băuturi doar dacă le-a adăugat producătorul. Așa că, atunci când schimbăm laptele, ne uităm în primul rând după ele și după proteine”, a precizat medicul. Același lucru se întâmplă și în cazul brânzeturilor și al iaurturilor. Iar lista ingredientelor poate spune multe despre valoarea lor nutritivă. „Pot iaurturile și brânzeturile vegetale să înlocuiască lactatele? Iaurturile, în parte. Brânzeturile vegetale, de cele mai multe ori, nu. Iaurtul de soia se apropie destul de mult de cel clasic. Cele din cocos, ovăz sau migdale au mult mai puține proteine și, adesea, zahăr adăugat. Multe conțin culturi vii, dar merită verificat pe etichetă. La brânzeturi, diferența e mare. Majoritatea ‘brânzeturilor’ vegane din magazin sunt făcute din ulei de cocos și amidon. Imită gustul și textura, dar au foarte puține proteine, de obicei nu au calciu și au destulă grăsime și sare. Asta nu înseamnă că nu le putem mânca din când în când, de plăcere. Doar că nu țin locul brânzei. Dacă vrem o alternativă vegetală cu adevărat hrănitoare, tofu e o alegere mult mai bună având proteine de calitate”, a adăugat Oana Marinciu. Ce urmărim pe etichetă atunci când cumpărăm lapte vegetal Chiar dacă ambalajul și promisiunile de pe etichetă ne pot convinge rapid să alegem o anumită băutură vegetală, este important să știm ce informații să urmărim înainte de a o pune în coș. „Mai întâi, ne întrebăm pentru ce o folosim. Dacă punem doar un strop în cafea, eticheta contează mai puțin. Dacă ține locul laptelui în fiecare zi, merită un minut de citit. Primul lucru: să scrie ‘neîndulcit’ sau ‘fără zahăr adăugat’. Variantele cu vanilie, ciocolată sau alte arome sunt, de multe ori, mai aproape de un desert. Al doilea: să aibă calciu adăugat, cam cât laptele, adică în jur de 120 mg la 100 ml, plus vitaminele D și B12. Al treilea: dacă vrem și proteine, alegem soia. Și, în general, cu cât lista de ingrediente e mai scurtă, cu atât mai bine”, a explicat Dr. Oana Marinciu. Citește și: Ouă, pește, lactate, carne, leguminoase sau soia? Ce surse de proteine sunt utile după 40 de ani, cât avem nevoie și cum le distribuim în timpul zilei. Corina Adriana Dobocan, dietetician: „Muşchiul nu poate stoca excesul de la cină pentru a compensa deficitul de la micul dejun” EXCLUSIV La ce riscuri ne expunem atunci când scoatem laptele și brânza din alimentație O alimentație din care lipsesc lactatele poate fi echilibrată, însă acest lucru presupune să găsim alte surse pentru nutrienții pe care îi obțineam din lapte, iaurt și brânzeturi. Problema este că eventualele carențe nu apar întotdeauna imediat și pot trece neobservate o perioadă îndelungată. Mai mult decât atât, în anumite etape ale vieții, eliminarea lactatelor fără un motiv întemeiat poate atrage după sine consecințe. „Cel mai des ne lipsesc calciul, vitamina B12 și iodul. Partea înșelătoare e că, ani la rând, nu simțim nimic. Fără suficient calciu, oasele devin încet mai fragile, iar riscul de osteoporoză și fracturi crește. Un mare studiu britanic a găsit, de exemplu, mai multe fracturi la vegani, legate în parte de aportul mai mic de calciu și proteine. Lipsa vitaminei B12 poate aduce oboseală, anemie și, în timp, probleme ale nervilor. Iar iodul e important pentru buna funcționare a tiroidei. Unele persoane trebuie să fie mai atente și să discute orice schimbare de durată cu medicul. Copiii și adolescenții își ‘construiesc’ acum oasele pentru toată viața. Femeile însărcinate sau care alăptează au nevoie de calciu, iod și B12 și pentru copil. La fel de atenți trebuie să fie femeile după menopauză, vârstnicii și cei care au deja osteoporoză sau boli digestive care afectează absorbția. Iar la bebeluși, băuturile vegetale nu înlocuiesc niciodată laptele matern sau formula. Toate acestea sunt valabile și în perioadele lungi de post, când mulți dintre noi renunțăm temporar la lactate”, a subliniat specialista. Când este necesar să renunțăm la lactate Dincolo de alegerea personală de a consuma sau nu produse de origine animală, există și situații în care eliminarea lactatelor este recomandată din motive medicale. Totuși, nu orice balonare, crampă abdominală sau senzație de disconfort după consumul de lapte indică o intoleranță la lactoză. Cu atât mai puțin înseamnă automat că trebuie să renunțăm la toate produsele lactate. „E cu adevărat necesar doar în alergia la proteinele din lapte. Intoleranța la lactoză cere rareori renunțarea completă. Alergia e o reacție a sistemului imunitar, mai frecventă la bebeluși și copiii mici. Apare repede după consum, chiar și la cantități mici: urticarie, umflarea buzelor, vărsături sau tuse. Aici lactatele se evită complet, iar diagnosticul îl pune medicul alergolog. Intoleranța la lactoză înseamnă că digerăm greu zahărul din lapte. Dă balonare, gaze, crampe sau diaree, iar simptomele depind de cantitate. Majoritatea celor cu intoleranță pot bea totuși un pahar de lapte fără probleme mari, mai ales la masă. Iaurtul și brânzeturile maturate, cum e parmezanul, sunt de obicei bine tolerate. Iar produsele fără lactoză au toate calitățile laptelui. Un disconfort digestiv vag are de multe ori alte cauze: stresul, mesele mari, mâncatul în grabă. Iar panourile care testează ‘intoleranța’ la zeci de alimente dintr-o singură probă de sânge nu sunt tocmai utile. Duc des la restricții inutile. Merită să mergem la medic înainte să scoatem singuri alimente din meniu, mai ales dacă simptomele nu trec”, a explicat Dr. Oana Marinciu. Cum arată o alimentație echilibrată atunci când vrem să consumăm mai multe produse vegetale Putem consuma mai multe produse de origine vegetală și să avem o alimentație echilibrată, dacă le combinăm corect cu restul alimentelor și avem grijă la aportul de nutrienți, subliniază Dr. Oana Marinciu: „Vestea bună: nu trebuie să alegem între lactate și plante. Putem adăuga mai multe legume, fasole, linte sau năut fără să renunțăm la iaurtul de dimineață. Dacă vrem alternative vegetale, cele mai potrivite sunt băutura și iaurtul de soia, neîndulcite și cu calciu adăugat. Proteinele le luăm din fasole, linte, năut și tofu. Calciul îl găsim în produsele îmbogățite, dar și în tofu, susan, migdale, fasole albă, broccoli sau varză. O zi echilibrată ar putea arăta așa: dimineața, fulgi de ovăz cu băutură de soia, nuci și fructe. La prânz, o ciorbă de legume sau o salată cu năut, iar la gustare un iaurt cu semințe. Seara, tofu sau pește, cu multe legume. O ultima mențiune: ‘vegan’ pe ambalaj nu înseamnă automat ‘sănătos’”. Citește și: Ce sunt, de fapt, boala celiacă, sensibilitatea la gluten și intoleranța la lactoză. Lăcrămioara Văsc, specialist în afecțiuni digestive și microbiom, avertizează asupra riscurilor dietelor restrictive urmate „după ureche” EXCLUSIV Distribuie articolul pe: