Cât de mult putem avea încredere în ceasurile inteligente când vine vorba despre sănătatea inimii. Roxana Mandia, medic cardiolog, a explicat de ce trebuie să ținem cont: „O alertă nu reprezintă un diagnostic” EXCLUSIV

Pe măsură ce tehnologia a avansat, clasicele ceasuri de mână, folosite doar pentru a verifica ora, au fost înlocuite treptat de dispozitive inteligente. Acestea ne permit să citim notificări, să trimitem mesaje, să inițiem sau să primim apeluri, dar și să urmărim diferiți parametri ai organismului. Aflăm rapid câte ore am dormit, câți pași am făcut, ce puls avem sau ce valoare a oxigenului din sânge a fost înregistrată. Unele ne trimit chiar și alerte atunci când observă valori neobișnuite. Însă cât de precise sunt măsurătorile pe care ni le oferă? Ne putem baza pe ele atunci când vine vorba despre sănătatea inimii sau riscăm să ne îngrijorăm mai mult decât este cazul? Roxana Mandia, medic specialist cardiolog, a explicat într-un interviu acordat pentru caloria.ro că tehnologia poate avea un rol important în monitorizarea sănătății, însă informațiile oferite de dispozitive trebuie privite în context.

Ceasurile inteligente măsoară corect valorile? Cât de mult ne putem baza pe ele în ceea ce privește sănătatea inimii

Faptul că avem constant acces la informații despre propriul organism poate părea un avantaj extraordinar. Cu un singur dispozitiv, suficient de mic încât să îl purtăm permanent la încheietură, putem afla rapid ce puls avem sau ce valoare a oxigenului din sânge a fost înregistrată. Chiar dacă sunt utile, valorile afișate nu trebuie însă confundate cu rezultatele unor măsurători medicale.

Roxana Mandia a absolvit Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Craiova, iar în prezent este medic specialist cardiolog în cadrul Centrului Medical Carol 33 din Craiova. Aceasta atrage atenția că trebuie să privim dispozitivele inteligente ca pe niște instrumente suplimentare de monitorizare, nu ca pe aparate care pot pune un diagnostic.

„Ceasurile inteligente pot fi instrumente utile pentru monitorizarea sănătății, în special pentru urmărirea frecvenței cardiace. În general, măsurarea pulsului este relativ precisă în repaus, însă pot apărea erori în timpul efortului fizic, al mișcărilor sau atunci când dispozitivul nu este poziționat corect.

În ceea ce privește saturația oxigenului din sânge, valorile trebuie interpretate cu mai multă prudență, deoarece pot fi influențate de numeroși factori și nu înlocuiesc măsurătorile efectuate cu dispozitive medicale validate.

Le recomand pacienților să privească aceste dispozitive ca pe un instrument suplimentar de monitorizare, nu ca pe unul de diagnostic”, a explicat medicul cardiolog.

O valoare neobișnuită nu reprezintă automat un motiv de îngrijorare

Roxana Mandia pune accent atât pe tratamentul, cât și pe prevenția afecțiunilor cardiovasculare. Din această perspectivă, atrage atenția că, atunci când ceasul ne arată valori mai mari decât de obicei, nu trebuie să intrăm rapid în panică:

„În primul rând, este important să nu ne alarmăm în urma unei singure valori modificate. Recomand repetarea măsurătorii după câteva minute de repaus și verificarea poziționării corecte a dispozitivului.

Dacă pulsul rămâne persistent crescut în repaus, fără o explicație evidentă, sau dacă apar simptome precum palpitații, amețeli, dispnee (lipsa de aer), este indicată o evaluare medicală.

În cazul unei saturații scăzute, recomand verificarea valorii cu un pulsoximetru medical validat. O saturație repetată sub 92% necesită evaluare medicală promptă. Un aspect esențial este că starea pacientului contează mai mult decât cifra afișată de dispozitiv”.

De ce valorile înregistrate de ceasurile inteligente pot să nu reflecte starea noastră 

Uneori, o simplă notificare prin care ceasul ne anunță că a înregistrat o valoare neobișnuită ne poate face să ne îndoim de starea noastră de sănătate, deși până în acel moment nu am simțit nimic neobișnuit. Totuși, pulsul nu rămâne constant pe parcursul zilei, iar modificările sale pot avea explicații diverse, spune specialista:

„Nu orice creștere a frecvenței cardiace indică o afecțiune. Pulsul poate varia în mod fiziologic, în funcție de activitatea fizică, stres, emoții sau consumul de cafea în exces (sau alte băuturi energizante). Există însă și cauze medicale, precum anemia, hipertiroidismul sau tulburările de ritm cardiac. Uneori, alertele pot apărea și din cauza unor erori de măsurare.

Mi s-a întâmplat să consult pacienți care au venit îngrijorați de notificările primite pe ceasul inteligent. Uneori, investigațiile au arătat că era vorba doar despre o creștere fiziologică a pulsului, însă astfel de alerte pot reprezenta și primul indiciu al unei tulburări de ritm cardiac.

Un exemplu important este fibrilația atrială, care poate evolua fără simptome evidente și poate fi uneori semnalată de dispozitivele inteligente. Trebuie însă subliniat că o alertă nu reprezintă un diagnostic. Notificările repetate, în special cele privind un ritm cardiac neregulat, justifică un consult cardiologic și, în funcție de situație, efectuarea unei electrocardiograme sau a unei monitorizări Holter ECG”.

Felul în care ne trezim spune mai multe despre calitatea somnului decât o aplicație

Nu doar inima ajunge sub lupa ceasurilor inteligente, ci și somnul. Dimineața, înainte să ne bem cafeaua sau să ne pregătim pentru o nouă zi, putem afla deja cât am dormit, cât timp am petrecut în diferite etape ale somnului și ce scor ne-a acordat aplicația. Uneori, cifrele confirmă ceea ce simțim, alteori ne spun că am avut o noapte deloc odihnitoare, deși noi ne-am trezit cu energie și avem impresia că am dormit foarte bine.

„Aplicațiile de monitorizare a somnului pot oferi informații utile despre durata somnului și regularitatea programului de odihnă. Totuși, acestea estimează stadiile somnului prin intermediul unor algoritmi și nu au precizia unei investigații medicale specializate, precum polisomnografia.

Dacă o persoană se trezește odihnită, are energie pe parcursul zilei și nu prezintă somnolență excesivă, un scor nefavorabil afișat ocazional de ceas nu ar trebui să reprezinte un motiv de îngrijorare”, a explicat Roxana Mandia.

Citește și: Ce ajută cu adevărat când nu poți dormi. Rutina de seară, melatonina, ashwagandha și terapia recomandată în insomnia cronică: „Una dintre cele mai importante variabile este ora de trezire” EXCLUSIV

Monitorizarea excesivă poate conduce, în timp, la anxietate

În aceste condiții, accesul permanent la informații despre sănătatea noastră se poate transforma, în timp, dintr-un avantaj într-un dezavantaj. Verificăm tot mai des valorile afișate și putem ajunge să interpretăm fiecare fluctuație drept un semn că ceva nu este în regulă.

„Monitorizarea excesivă a parametrilor fiziologici poate transforma un instrument util într-o sursă de anxietate. Trebuie să înțelegem că organismul nostru nu funcționează după valori fixe. Frecvența cardiacă variază în mod natural pe parcursul zilei, în funcție de activitate, emoții, odihnă și numeroși alți factori.

În cabinet întâlnesc și pacienți care devin îngrijorați de fluctuații perfect normale ale pulsului. De exemplu, o creștere de la 65 la 85 de bătăi pe minut poate genera teamă, deși ambele valori se încadrează în limitele normale pentru un adult aflat în repaus.

Uneori, simplul fapt că ne verificăm repetat pulsul și ne îngrijorăm de valorile afișate poate determina creșterea frecvenței cardiace, creând astfel un cerc vicios.

Le recomand pacienților să urmărească tendințele și modificările persistente, nu fiecare fluctuație izolată. Tehnologia ar trebui să ne ajute să avem grijă de sănătate, nu să devină o sursă permanentă de îngrijorare”, a menționat Roxana Mandia.

Când ar trebui să mergem la medic chiar dacă nu avem simptome

Totuși, atunci când ceasul arată în mod repetat valori neobișnuite, poate însemna că avem nevoie de investigații mai amănunțite, chiar și fără simptome. 

„Valorile neobișnuite care apar repetat, în special în repaus, pot justifica o evaluare medicală chiar și în absența simptomelor. Așa cum spuneam, unele afecțiuni, inclusiv anumite tulburări de ritm, pot evolua fără manifestări evidente. 

Pe de altă parte, este la fel de important să înțelegem că un puls normal afișat de ceas nu exclude o afecțiune cardiovasculară. De exemplu, un pacient poate avea durere toracică de cauză cardiacă, chiar dacă ceasul îi arată o frecvență cardiacă perfect normală.

Din acest motiv, le explic pacienților că simptomele și evaluarea clinică au întotdeauna prioritate în fața datelor oferite de un dispozitiv. Ceasurile inteligente pot reprezenta un aliat valoros în prevenție și monitorizare, dar nu pot înlocui consultul medical. 

Consider că tehnologia modernă are un rol tot mai important în monitorizarea sănătății și poate contribui la identificarea precoce a unor probleme cardiovasculare. Însă este esențial să învățăm să folosim aceste informații corect, fără să le ignorăm, dar nici să le interpretăm în mod exagerat.

Îmi încurajez pacienții să fie atenți la semnalele propriului organism, să acorde importanță prevenției și să solicite sfatul medicului atunci când observă modificări persistente sau apar simptome.

Tehnologia ne poate oferi informații valoroase, dar acestea capătă semnificație medicală atunci când sunt interpretate în contextul fiecărui pacient”, a concluzionat Roxana Mandia, medic cardiolog. 

Citește și: „Un pahar de vin pe zi e bun pentru sănătate”. Ce se întâmplă, de fapt, când consumul moderat de alcool devine o obișnuință. Dr. David Marica, gastroenterolog: „Nu recomand nimănui să înceapă să bea alcool pentru inimă” EXCLUSIV