„Un pahar de vin pe zi e bun pentru sănătate”. Ce se întâmplă, de fapt, când consumul moderat de alcool devine o obișnuință. Dr. David Marica, gastroenterolog: „Nu recomand nimănui să înceapă să bea alcool pentru inimă” EXCLUSIV

Un pahar de vin seara, o bere după serviciu, un cocktail pentru relaxare au devenit obiceiuri pentru mulți oameni. Consumul moderat de alcool nu este privit cu îngrijorare, mai ales atunci când în jur circulă de ani buni mituri precum „un pahar de vin e bun pentru inimă” sau „berea nu se pune”. De fapt, chiar se pune. Iar Dr. David Marica, gastroenterolog, a vorbit pentru caloria.ro despre efectele pe care alcoolul le are asupra organismului chiar și atunci când este consumat „cu măsură”.

Un pahar de vin la cină sau o bere după serviciu nu sunt neapărat obiceiuri inofensive. Efectele consumului de alcool explicate de Dr. David Marica

Când vorbim despre consumul de alcool, mulți se poziționează ca fiind „în siguranță”, pentru că nu consumă „mult”. Cantitatea este unul dintre primele aspecte pe care le luăm în calcul, dar faptul că acest consum este redus și pare controlat nu înseamnă că alcoolul poate fi considerat benefic sau complet lipsit de riscuri.

„În primul rând, nu aș pune pe aceeași linie un pahar mic de vin la cină și consumul mare de alcool sau episoadele repetate de beție. Riscul nu este același. Totuși, faptul că vorbim despre un consum mic și aparent controlat nu îl face complet neutru pentru sănătate.

Alcoolul poate contribui, în timp, la boală hepatică, hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac și mai multe tipuri de cancer. Riscul depinde de cantitate, frecvență și numărul de ani de consum, dar și de vulnerabilitatea fiecărei persoane.

Cineva cu obezitate, diabet, ficat gras sau hepatită virală poate fi mai expus la efectele lui. Mesajul corect nu este că un pahar înseamnă automat o problemă gravă, ci că nu există un prag magic sub care alcoolul devine sănătos. Cu cât consumul este mai mic și mai rar, cu atât riscul este mai mic”, ne-a explicat Dr. David Marica, gastroenterolog.

Ce se întâmplă în organism atunci când acel „un singur pahar” devine o rutină?

Pentru organism, contează atât cantitatea de alcool băută „la ocazii”, cât și cea consumată zilnic, mai ales că, de multe ori, porțiile sunt subestimate.

„Cantitatea băută la o singură ocazie influențează mai ales riscurile imediate: intoxicația, accidentele, comportamentele riscante sau anumite probleme cardiace. Pentru sănătatea pe termen lung contează mult și cantitatea totală acumulată în săptămâni, luni și ani.

Când ‘un singur pahar’ devine rutină, nu mai vorbim despre o excepție socială, ci despre o expunere constantă. Un pahar obișnuit de vin, de aproximativ 150 ml, sau o bere de 330 ml pot conține în jur de 13–14 grame de alcool pur. Problema este că, în realitate, paharele și sticlele sunt adesea mai mari, iar consumul de seară ajunge foarte ușor să fie subestimat. Faptul că alcoolul a fost eliminat din sânge până dimineața nu anulează efectele expunerii repetate”, a subliniat medicul.

„Ficatul nu face diferența între un vin roșu scump, o bere artizanală sau un pahar de tărie”

„Chiar dacă am băut, am băut un vin de calitate”, ne putem spune, dar corpul nostru nu analizează prețul băuturii consumate, ci cantitatea de alcool pur pe care o conține. De aceea, nu putem măsura cât de mult ne va afecta după suma pe care am achitat-o.

„Pentru ficat contează, în primul rând, cantitatea de alcool pur, adică etanolul. Ficatul nu face diferența între un vin roșu scump, o bere artizanală sau un pahar de tărie: dacă au o cantitate similară de alcool, efectul toxic de bază este comparabil.

Diferențele dintre băuturi țin mai degrabă de concentrație, volumul consumat, numărul de calorii și viteza cu care bem. Vinul roșu conține polifenoli, dar acest lucru nu transformă alcoolul într-un tratament pentru inimă și nu anulează riscurile lui. Nu există o băutură alcoolică ‘bună pentru ficat’”, a spus Dr. David Marica.

Faptul că nu te îmbeți nu te face imun la efectele alcoolului

Un alt lucru pe care îl auzim, mai ales la petreceri, este „Nu mă îmbăt niciodată, deci alcoolul nu îmi face rău”. Toleranța la alcool, însă, nu ne protejează de efectele sale, precizează Dr. David Marica:

„Faptul că o persoană nu se îmbată nu este un criteriu de siguranță. Îmbătarea arată efectul acut al alcoolului asupra creierului într-o anumită seară, nu spune nimic sigur despre ce se întâmplă în ficat, inimă sau vasele de sânge în timp.

Multe forme de boală hepatică asociată alcoolului evoluează ani de zile fără durere, fără icter și fără simptome spectaculoase. Inclusiv toleranța crescută la alcool poate fi înșelătoare: uneori persoana simte mai puțin efectul, dar organismul este expus în continuare. Lipsa mahmurelii sau a senzației de beție nu este o garanție că alcoolul nu produce efecte”.

Cum este afectat ficatul de consumul de alcool

Un alt motiv pentru care consumul zilnic poate părea lipsit de consecințe este rezultatul analizelor. Dacă îți faci periodic analize și vezi valori normale, poți ajunge să crezi că, indiferent de obiceiuri, ficatul tău este protejat. Însă unele modificări nu sunt reflectate în mod evident de valorile uzuale din sânge.

„Analizele hepatice normale sunt o veste bună, dar nu reprezintă un certificat de sănătate absolută pentru ficat. Transaminazele, precum ALT și AST, arată mai ales dacă există leziune celulară activă în acel moment. Ele nu măsoară direct câtă grăsime este în ficat, câtă fibroză există sau cât de avansată este o eventuală boală hepatică.

Există persoane cu steatoză, fibroză sau chiar ciroză compensată care pot avea analize aparent bune. De aceea, la cineva cu un consum constant de alcool, mai ales dacă există și exces ponderal, diabet sau dislipidemie, evaluarea corectă nu se bazează doar pe transaminaze. Contează istoricul real al consumului, restul analizelor și, atunci când există indicație, metodele de evaluare a fibrozei, cum ar fi elastografia”, a explicat Dr. David Marica.

În cât timp se văd efectele dacă renunți la alcool

E posibil ca, atunci când consumul moderat de alcool a devenit un obicei, să apară întrebarea: „Dacă renunț acum, se mai schimbă ceva?”. Răspunsul, spune medicul, este „da”, mai ales în formele timpurii:

„Ficatul are o capacitate reală de recuperare, mai ales în stadiile timpurii. Dacă există doar încărcare grasă a ficatului sau inflamație ușoară, abstinența poate aduce îmbunătățiri în câteva săptămâni. Unele persoane observă mai repede un somn mai bun, mai puțin reflux sau mai multă energie dimineața, dar nu există un cronometru identic pentru toată lumea.

Fibroza se retrage mai lent, iar în ciroză cicatricile nu dispar întotdeauna complet. Chiar și atunci, însă, renunțarea la alcool rămâne una dintre cele mai importante măsuri: reduce riscul de complicații și poate îmbunătăți semnificativ prognosticul. O precizare importantă: persoanele care consumă cantități mari zilnic, au tremur, transpirații, anxietate sau stare de rău când nu beau ar trebui să ceară ajutor medical înainte să oprească brusc alcoolul, pentru că sevrajul poate fi periculos”.

„Realitatea medicală este că nicio cantitate de alcool nu este lipsită de riscuri pentru sănătate, cu atât mai puțin ‘benefică’”

Miturile despre consumul de alcool și efectele sale „magice” nu circulă doar la petreceri și întâlniri, ci ajung până în cabinetul doctorului. David Marica spune că a auzit argumente care prezintă vinul sau berea ca fiind chiar „vindecătoare”, dar subliniază că acestea nu sunt justificate:

„Aud frecvent câteva mituri. Primul este că vinul roșu ‘face bine inimii’ și că ar trebui consumat preventiv. Nu recomand nimănui să înceapă să bea alcool pentru inimă. Polifenolii pot fi obținuți și din struguri, fructe de pădure, legume, nuci sau o alimentație echilibrată, fără expunerea la alcool.

Un alt mit este că berea ‘nu se pune’, că doar tăria afectează ficatul sau că o băutură consumată la masă devine inofensivă. Mâncarea poate încetini absorbția alcoolului, dar nu îl neutralizează. Cafeaua poate face omul să se simtă mai treaz, însă nu scade alcoolemia și nu repară efectele alcoolului. La fel, nici suplimentele, ‘detoxurile’ sau vitaminele nu fac consumul zilnic sigur.

Cred că cel mai important este să vorbim despre alcool fără moralism, dar și fără autoamăgire. Nu eticheta de ‘alcoolic’ sau faptul că cineva funcționează bine la serviciu stabilește riscul, ci cantitatea reală consumată și cât de des se repetă acest obicei.

În final, realitatea medicală este că nicio cantitate de alcool nu este lipsită de riscuri pentru sănătate, cu atât mai puțin ‘benefică’”.

Citește și: Ai retenție de apă? Nu face această greșeală când încerci să scapi de senzația de „umflare”. Ce se întâmplă după consumul de alcool EXCLUSIV