Femeile ar trebui să-și verifice inima în funcție de etapa vieții

Bolile cardiovasculare nu afectează doar persoanele în vârstă și nici nu reprezintă o problemă care trebuie urmărită exclusiv după apariția simptomelor. În cazul femeilor, riscul pentru sănătatea inimii poate fi influențat de numeroase schimbări hormonale și reproductive, care apar în diferite momente ale vieții.

Pornind de la această realitate, American Heart Association (AHA), alături de alte trei organizații medicale importante din Statele Unite, propune o abordare mai amplă a prevenției cardiovasculare. Noua recomandare pune accent pe evaluarea femeilor în funcție de etapele biologice prin care trec, de la pubertate până după menopauză.

Documentul a fost realizat împreună cu Academia Americană de Pediatrie, Colegiul American al Obstetricienilor și Ginecologilor și Societatea pentru Medicină Materno-Fetală. Specialiștii atrag atenția că istoricul menstrual, complicațiile din timpul sarcinii, tranziția către menopauză și sănătatea emoțională pot oferi informații importante despre riscul cardiovascular.

Scopul este identificarea mai timpurie a femeilor care ar putea avea nevoie de monitorizare și intervenții preventive, înainte ca problemele cardiace să devină evidente. American Heart Association+2

De ce este necesară o evaluare diferită a sănătății inimii la femei

Afecțiunile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în rândul femeilor. Potrivit American Heart Association, acestea sunt asociate cu aproximativ unul din trei decese înregistrate în această categorie.

Cu toate acestea, riscurile specifice femeilor nu sunt întotdeauna identificate sau luate în considerare la timp. În multe situații, îngrijirea medicală este împărțită între mai multe specialități, iar informațiile despre sănătatea reproductivă nu ajung întotdeauna să fie integrate în evaluarea cardiologică.

De exemplu, istoricul unei sarcini complicate poate fi cunoscut de medicul ginecolog, dar să nu fie luat în calcul ulterior atunci când este analizată sănătatea inimii. La fel se poate întâmpla în cazul tulburărilor menstruale sau al menopauzei instalate înainte de vârsta obișnuită.

Noua abordare urmărește să conecteze aceste informații. Specialiștii consideră că sănătatea cardiovasculară trebuie privită împreună cu cea hormonală și psihologică, deoarece toate trei se pot influența reciproc.

Patru etape ale vieții care pot schimba riscul cardiovascular

Una dintre principalele noutăți ale recomandării este introducerea unui cadru medical numit „Female Life Stages”. Acesta împarte parcursul biologic al femeii în patru etape, fiecare având particularități care trebuie luate în considerare în evaluarea sănătății.

Nu este vorba despre limite de vârstă fixe. Trecerea de la o etapă la alta depinde de schimbările hormonale și de istoricul individual.

1. Perioada din jurul primei menstruații

Prima etapă începe în perioada în care organismul se apropie de pubertate și continuă în jurul apariției primei menstruații.

Specialiștii consideră că această perioadă este importantă deoarece atunci se formează numeroase obiceiuri care pot influența sănătatea pe termen lung. Alimentația, activitatea fizică, somnul și menținerea unei greutăți sănătoase pot contribui la dezvoltarea unui profil cardiovascular favorabil.

În același timp, medicii sunt încurajați să urmărească istoricul menstrual și eventualele neregularități. Schimbările importante ale ciclului pot indica dezechilibre hormonale sau afecțiuni care merită investigate.

Evaluarea nu ar trebui să se limiteze la măsurarea tensiunii arteriale sau la verificarea greutății. Contează și starea emoțională, precum și factorii sociali care pot influența sănătatea adolescentelor.

2. Anii reproductivi și perioada ciclurilor menstruale

A doua etapă cuprinde anii în care femeia are cicluri menstruale și se află, în general, la vârsta reproductivă.

În această perioadă, istoricul menstrual poate deveni un indiciu important pentru sănătatea generală. Menstruațiile foarte neregulate, sângerările abundente sau absența ciclului nu trebuie ignorate, mai ales dacă aceste manifestări persistă.

Printre situațiile care necesită atenție se numără sindromul ovarelor polichistice, cunoscut și sub denumirea de SOP, precum și insuficiența ovariană prematură. Aceste afecțiuni pot avea legături cu modificări metabolice și cu un risc cardiovascular mai mare.

Un alt aspect important este istoricul sarcinilor. Femeile care au trecut prin anumite complicații în timpul sarcinii pot avea un risc mai ridicat de a dezvolta ulterior probleme cardiovasculare.

Din acest motiv, medicii ar trebui să întrebe despre planurile reproductive, contracepție și eventualele sarcini, astfel încât recomandările medicale să țină cont de situația fiecărei paciente.

3. Perimenopauza, o perioadă în care riscurile se pot modifica

A treia etapă este reprezentată de perimenopauză, intervalul de tranziție în care nivelurile hormonale încep să se schimbe, iar menstruațiile pot deveni neregulate.

Această perioadă poate fi însoțită de bufeuri, transpirații nocturne, tulburări de somn, modificări ale dispoziției și schimbări ale greutății corporale.

Dincolo de simptomele care afectează confortul zilnic, tranziția către menopauză poate aduce modificări importante pentru sănătatea cardiovasculară. Tensiunea arterială, colesterolul și modul în care grăsimea se distribuie în organism se pot schimba.

Potrivit noilor recomandări, evaluarea simptomelor asociate menopauzei ar trebui să înceapă în jurul vârstei de 40 de ani. Apariția perimenopauzei reprezintă, de asemenea, un moment potrivit pentru o verificare mai atentă a factorilor de risc cardiovascular.

Specialiștii subliniază că tratamentele hormonale sau alternativele nonhormonale pentru simptomele menopauzei trebuie alese individual. Decizia trebuie să țină cont de starea de sănătate, riscul cardiovascular și trombotic, contraindicații și preferințele pacientei. American Heart Association+1

4. Perioada de după instalarea menopauzei

Ultima etapă este cea de după menopauză. În acest interval, riscul de apariție a unor afecțiuni cardiovasculare devine tot mai important.

Medicii sunt încurajați să nu presupună că simptomele sunt doar consecințe normale ale îmbătrânirii. Orice manifestare nouă sau persistentă care ar putea indica o problemă cardiacă trebuie investigată.

De asemenea, tratamentele recomandate pentru prevenirea și controlul bolilor cardiovasculare nu ar trebui întrerupte sau evitate doar din cauza vârstei. Evaluarea trebuie să fie individualizată, iar pacienta trebuie să primească îngrijirea potrivită riscului său real.

Sarcina poate dezvălui probleme care apar mai târziu

Un capitol important al noilor recomandări este dedicat sarcinii. Specialiștii o descriu ca pe o perioadă care poate scoate la iveală vulnerabilități cardiovasculare ce nu erau cunoscute anterior.

Anumite complicații apărute în timpul celor nouă luni pot reprezenta semnale de avertizare pentru sănătatea inimii în anii următori.

Printre acestea se numără:

• Hipertensiunea arterială în sarcină, inclusiv preeclampsia;
• Diabetul gestațional, care poate indica o predispoziție către probleme metabolice;
• Nașterea prematură;
• Nașterea unui copil cu greutate mică pentru vârsta gestațională.

Aceste situații nu înseamnă că femeia va dezvolta în mod sigur o boală de inimă. Totuși, ele pot semnala un risc mai mare și justifică monitorizarea sănătății după naștere.

Potrivit documentului, aproximativ una din cinci sarcini este afectată de rezultate obstetricale nefavorabile asociate cu un risc cardiovascular crescut ulterior.

Medicii sunt încurajați să întrebe pacientele despre istoricul sarcinilor și să includă aceste informații în evaluările medicale de rutină. În plus, perioada de dinaintea concepției și cea de după naștere ar trebui privite ca momente importante pentru prevenție.

O femeie care a avut hipertensiune în sarcină, de exemplu, ar trebui să discute cu medicul despre verificarea periodică a tensiunii arteriale și despre monitorizarea celorlalți factori de risc. American Heart Association+1

Sănătatea hormonală și cea emoțională sunt la fel de importante

Noua abordare nu se concentrează exclusiv asupra analizelor de sânge sau a valorilor tensiunii arteriale. Specialiștii recomandă ca medicii să acorde atenție și sănătății hormonale și psihologice.

Ciclurile menstruale neregulate, sângerările abundente, deficitul de fier și anumite afecțiuni ovariene pot influența starea generală a organismului. În unele cazuri, ele pot fi asociate și cu probleme metabolice sau cu un risc cardiovascular mai ridicat.

La fel de importantă este sănătatea mintală. Anxietatea, depresia și tulburările de alimentație pot apărea încă din adolescență și pot influența comportamentele care protejează inima.

De exemplu, o persoană care se confruntă cu probleme emoționale poate avea dificultăți în a menține un program regulat de somn, o alimentație echilibrată sau o rutină de mișcare. În timp, aceste aspecte pot afecta sănătatea cardiovasculară.

Citește și: De ce îți bate inima mai tare când îți vezi fostul partener sau te gândești la o reîntâlnire, potrivit psihologilor

Din acest motiv, recomandările susțin o evaluare care să includă întrebări despre starea emoțională și, atunci când este necesar, îndrumarea către specialiști.

Ce ar trebui să urmărească medicii în cadrul evaluării

Noul cadru propus de organizațiile medicale nu înlocuiește verificările cardiovasculare obișnuite, ci le completează cu informații specifice sănătății femeilor.

Evaluarea ar trebui să includă factorii clasici de risc, precum tensiunea arterială, colesterolul, glicemia, greutatea corporală, fumatul, alimentația, activitatea fizică și calitatea somnului.

În plus, medicii sunt încurajați să discute despre:

• vârsta la care a apărut prima menstruație și istoricul ciclurilor;
• menstruațiile neregulate sau sângerările abundente;
• diagnosticul de sindrom al ovarelor polichistice;
• eventualele probleme de fertilitate sau insuficiență ovariană prematură;
• complicațiile apărute în timpul sarcinilor;
• instalarea perimenopauzei și a menopauzei;
• tratamentele hormonale utilizate;
• simptomele de anxietate, depresie sau alte dificultăți emoționale.

Informațiile pot ajuta medicul să identifice mai bine persoanele care au nevoie de investigații suplimentare sau de măsuri preventive, conform medicalnewstoday.

Ce pot face femeile pentru a-și proteja inima

Deși recomandările se adresează în primul rând profesioniștilor din domeniul medical, ele transmit și un mesaj important pentru femei: prevenția cardiovasculară nu trebuie amânată până la apariția primelor simptome.

Există câteva obiceiuri care pot contribui la menținerea sănătății inimii, indiferent de etapa vieții:

Verificarea periodică a tensiunii arteriale. Hipertensiunea poate evolua fără simptome evidente. Măsurarea regulată a valorilor ajută la identificarea timpurie a unei probleme.

Monitorizarea colesterolului și a glicemiei. Valorile crescute pot contribui la apariția bolilor cardiovasculare, iar medicul poate recomanda analize în funcție de vârstă și de factorii individuali de risc.

Adoptarea unei alimentații echilibrate. Legumele, fructele, cerealele integrale, leguminoasele, peștele și sursele sănătoase de grăsimi ar trebui să aibă un loc important în alimentația zilnică.

Mișcarea regulată. Activitatea fizică ajută la controlul tensiunii arteriale, al greutății și al glicemiei. Mersul pe jos, înotul, mersul pe bicicletă sau alte forme de mișcare pot fi adaptate condiției fiecărei persoane.

Renunțarea la fumat. Fumatul afectează vasele de sânge și crește riscul de infarct și accident vascular cerebral.

Atenție la somn și la stres. Odihna insuficientă și stresul persistent pot influența tensiunea arterială și obiceiurile zilnice. Dacă apar probleme de somn sau dificultăți emoționale persistente, acestea merită discutate cu un medic.

Bolile de inimă pot fi prevenite printr-o abordare adaptată fiecărei femei

Mesajul principal al noilor recomandări este că sănătatea cardiovasculară trebuie urmărită pe tot parcursul vieții, nu doar după menopauză sau atunci când apar simptome.

Istoricul menstrual, sarcinile, schimbările hormonale și sănătatea emoțională pot oferi indicii importante despre riscurile care se pot manifesta mai târziu. Aceste informații ar trebui să ajungă la medic și să fie luate în considerare atunci când este stabilit planul de prevenție.

Noua abordare nu înseamnă că toate femeile trebuie să facă aceleași investigații sau că fiecare modificare hormonală indică o afecțiune cardiacă. Recomandarea urmărește, mai degrabă, ca evaluarea să fie adaptată fiecărei persoane și să țină cont de particularitățile sale.

Prin identificarea din timp a factorilor de risc și prin controale medicale regulate, multe probleme cardiovasculare pot fi prevenite sau ținute sub control.

Citește și: 7 tipuri de pește gras și bogat în Omega-3, bun pentru inimă și creier